ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții

de Apel Galați sub nr. 1363/44/2012, reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtul Guvernul României, anularea în parte a actului administrativ cu caracter

normativ, respectiv art. 18 și art. 19 ale art. II din O.U.G. nr. 80/2010, pentru

completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare

în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011,

prevederi care sunt cuprinse în art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012 publicată în M. Of.

nr. 845/13.12.2012, apreciate ca fiind emise pentru exces de putere.

Curtea de Apel Galați, în aplicarea art. XXIII

și art. IV din Legea nr. 2/2013 a dispus pe cale administrativă transpunerea cauzei

pe rolul Tribunalului Brăila, prin încheierea de ședință din data de 12 martie 2013,

în speță apreciindu-se că obiectul îl constituie drepturile reclamantului conferite

prin Legea nr. 341/2004.

de competență.

2.1. Prin sentința nr. 2365 din 11 decembrie 2013

pronunțată de Tribunalul Brăila secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

În pronunțarea acestei soluții, tribunalul a avut

în vedere că față de situarea autorității pârâte în sistemul organelor administrației

centrale, competența este atrasă de dispozițiile art. 9 și art. 10 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin sentința nr. 13 pronunțată la data de

16 ianuarie 2014 de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 1370/44/2013 s-a declinat

competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul D.G.,

în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României București, în favoarea Tribunalului

Brăila.

S-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea

dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului

negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut

că reclamantul a solicitat a se constata că printr-o serie de acte normative i-au

fost afectate drepturile de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989

prevăzute prin Legea nr. 341/2004.

Avându-se în vedere că, potrivit art. V din Legea

nr. 2/2013,

după

art. 25 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care

au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față

de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei

muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată

în M. Of. al României, Partea I, nr. 654/20.07.2004, cu modificările și completările

ulterioare, a fost introdus art. 26 prin care se derogă de la dispozițiile art.

10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și constatându-se

că prezenta acțiune vizează un litigiu legat de aplicarea drepturilor recunoscute

prin legea menționată, s-a apreciat că tribunalul are competență a soluționa cauza.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului

negativ de competență

Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează

a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu

dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanței competente după

materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanțele au fost investite cu cererea formulată

de reclamantul D.G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, prin care s-a

solicitat anularea în parte a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv

art. 18 și 19 ale art. II din O.U.G. nr. 80/2010, pentru completarea art. 11 din

O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, prevederi care sunt

cuprinse în art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012 publicată în M. Of. nr. 845/13.12.2012,

apreciate ca fiind emise pentru exces de putere.

Astfel, cum a precizat și reclamantul în acțiune,

aceasta vizează două aspecte distincte, respectiv adoptarea O.U.G. nr. 84/2012 de

către Guvernul României cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 52/2003

și ilegalitatea, netemeinicia și neconstituționalitatea prevederilor art. 9 al O.U.G.

nr. 84/2012.

Înalta Curte reține că Legea contenciosului administrativ

a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența materială de soluționare a cauzelor

în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori

încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Având în vedere obiectul cauzei de față, care

privește acte administrative normative emise de către Guvernul României, autoritate

publică centrală, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în

raport de criteriul locului ocupat de organul emitent, aceasta revenind curții de

apel.

În ceea ce privește dispozițiile invocate de către

Curtea de Apel Galați, respectiv că prin art. V

din Legea nr. 2/2013 s-a introdus art.

26 în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit

la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care

și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste

de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, potrivit căruia „Prin derogare de

la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,

cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor

prezentei legi în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989

sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie

1989, se soluționează, în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a

tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții

de apel”, Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile în cauză.

Astfel, textul de lege vizează litigiile legate

de drepturile și indemnizațiile stabilite prin Legea nr. 341/2004, cu modificările

și completările ulterioare formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau cu Comisia parlamentară

a revoluționarilor din decembrie 1989, neputând fi extinsă excepția și la speță

dedusă judecății care prezintă un caracter complex, solicitându-se emitentului anularea

în parte a unor acte normative prin care se modifică Legea nr. 341/2004.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul

art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare

a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe D.G. și Guvernul României în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie

2014.