ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 1363/44/2012, reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea în parte a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv art. 18 și art. 19 ale art. II din O.U.G. nr. 80/2010, pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, prevederi care sunt cuprinse în art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012 publicată în M. Of.

nr. 845/13.12.2012, apreciate ca fiind emise pentru exces de putere. Curtea de Apel Galați, în aplicarea art. XXIII și art. IV din Legea nr. 2/2013 a dispus pe cale administrativă transpunerea cauzei pe rolul Tribunalului Brăila, prin încheierea de ședință din data de 12 martie 2013, în speță apreciindu-se că obiectul îl constituie drepturile reclamantului conferite prin Legea nr. 341/2004. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență. 2.1. Prin sentința nr. 2365 din 11 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Brăila secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

În pronunțarea acestei soluții, tribunalul a avut în vedere că față de situarea autorității pârâte în sistemul organelor administrației centrale, competența este atrasă de dispozițiile art. 9 și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. 2.2. Prin sentința nr. 13 pronunțată la data de 16 ianuarie 2014 de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 1370/44/2013 s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul D.G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României București, în favoarea Tribunalului Brăila. S-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că reclamantul a solicitat a se constata că printr-o serie de acte normative i-au fost afectate drepturile de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989 prevăzute prin Legea nr. 341/2004. Avându-se în vedere că, potrivit art. V din Legea nr. 2/2013, după art. 25 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în M. Of.

al României, Partea I, nr. 654/20.07.2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost introdus art. 26 prin care se derogă de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și constatându-se că prezenta acțiune vizează un litigiu legat de aplicarea drepturilor recunoscute prin legea menționată, s-a apreciat că tribunalul are competență a soluționa cauza. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență 1. Argumente de fapt și de drept relevante. Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată. Instanțele au fost investite cu cererea formulată de reclamantul D.G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, prin care s-a solicitat anularea în parte a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv art. 18 și 19 ale art. II din O.U.G. nr. 80/2010, pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, prevederi care sunt cuprinse în art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012 publicată în M. Of. nr. 845/13.12.2012, apreciate ca fiind emise pentru exces de putere.

Astfel, cum a precizat și reclamantul în acțiune, aceasta vizează două aspecte distincte, respectiv adoptarea O.U.G. nr. 84/2012 de către Guvernul României cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 52/2003 și ilegalitatea, netemeinicia și neconstituționalitatea prevederilor art. 9 al O.U.G. nr. 84/2012. Înalta Curte reține că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența materială de soluționare a cauzelor în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește acte administrative normative emise de către Guvernul României, autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent, aceasta revenind curții de apel.

În ceea ce privește dispozițiile invocate de către Curtea de Apel Galați, respectiv că prin art. V din Legea nr. 2/2013 s-a introdus art. 26 în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, potrivit căruia „Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, se soluționează, în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel”, Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile în cauză.

Astfel, textul de lege vizează litigiile legate de drepturile și indemnizațiile stabilite prin Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau cu Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, neputând fi extinsă excepția și la speță dedusă judecății care prezintă un caracter complex, solicitându-se emitentului anularea în parte a unor acte normative prin care se modifică Legea nr. 341/2004. 2. Temeiul legal al regulatorului de competență Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe D.G. și Guvernul României în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2014.