ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 677/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal și precizată la 1

martie 2011, reclamantul G.N. a chemat în judecată pârâta Casa Națională de

Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale pentru ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se dispună lămurirea dispozitivului Sentinței civile nr. 420 din 5

noiembrie 2009 pronunțată de aceeași instanță, irevocabilă, în sensul că urmare

anulării Ordinului CNPAS nr. 743/2009 au fost dispuse între alte măsuri și

obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor bănești respectiv și a

stimulentelor.

Prin întâmpinarea

formulată Casa Națională de Pensii Publice (fostă CNPAS) a depus întâmpinare

prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată arătând

că potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cererea trebuia timbrată

în conformitate cu dispozițiile Legea nr. 146/1997, or reclamantul nu și-a

îndeplinit această obligație.

Pe fondul cauzei a

solicitat respingerea acțiunii pe motiv că acordarea de stimulente

funcționarilor publici nu reprezintă o obligație imperativă, ci este lăsată la

aprecierea ordonatorului de credite care poate acorda stimulente, în baza unor

criterii de performanță și a unei metodologii de lucru.

Casa Județeană de Pensii

Mehedinți a invocat invocă lipsa calității procesuale pasive arătând pe de-o

parte că nu a fost emitentul actului administrativ anulat de instanță și, pe de

o altă parte, reclamantul, în calitate de director executiv s-a aflat în

raporturi de serviciu cu CNP, care l-a numit și l-a eliberat din funcție.

Prima instanță a

reținut ca fiind neîntemeiată excepția netimbrării invocată de pârâta CNP

întrucât reclamantul, prin acțiunea promovată, a solicitat drepturi bănești ce

decurg din raporturi de serviciu, drepturi ce sunt scutite de taxa de timbru.

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de CJP Mehedinți,

instanța a apreciat că este întemeiată întrucât reclamantul nu s-a aflat în

raporturi de serviciu cu această pârâtă, ci cu Casa Națională de Pensii,

aceasta din urmă fiind cea care l-a numit și eliberat din funcția de conducere.

Prin Încheierea din 9

iunie Curtea de Apel de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., a admis în parte cererea de lămurire a dispozitivului

Sentinței nr. 420 din data de 05 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

Craiova în Dosarul nr. 2406/54/2009 formulată de reclamantul G. în

contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări

Sociale - CNPAS și a obligat pârâta la plata sumei de 18.469 RON reprezentând

stimulente pe perioada 22 mai 2009 - 1 noiembrie 2009.

Pentru a hotărî

astfel instanța a reținut următoarele considerente:

În ceea ce privește

cererea reclamantului, instanța a reținut că s-a solicitat lămurirea

dispozitivului Sentinței nr. 420/20089 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în

Dosar nr. 2406/54/2009, rămasă definitivă și irevocabilă, în sensul acordării

stimulentelor de la data emiterii Ordinului 743 din 22 mai 2009 până la

reintegrarea efectivă în funcție prin Ordinul nr. 1036/2010.

Astfel, prin sentința

mai sus menționată, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului conform

Deciziei nr. 2068 din 22 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, s-a dispus anularea Ordinului 743 din 22 mai 2009 emis de CNPAS (prin

care reclamantul a fost eliberat din funcția publică de conducere),

reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior și obligarea pârâtei

CNPAS la plata tuturor drepturilor bănești cuvenite începând cu data emiterii

ordinului și până la reintegrarea efectivă.

Reintegrarea în

funcție s-a făcut în baza Ordinului nr. 1036 din 27 septembrie 2010, iar prin

Ordinul nr. 1037 din aceeași zi, s-a dispus încetarea de drept a raportului de

serviciu ca urmare a pensionării anticipate a reclamantului (prin Decizia nr.

150850 din 05 noiembrie 2009 emisă de Casa Județeană de Pensii).

Instanța a constatat

că prin hotărâri judecătorești irevocabile a fost anulat Ordinul privind

eliberarea reclamantului din funcția de conducere, astfel că inexistența

actului administrativ nelegal îl îndreptățește să beneficieze de toate

drepturile salariale pe care le-ar fi primit dacă ar fi exercitat efectiv

funcția de conducere, inclusiv stimulentele prevăzute de dispozițiile legale în

vigoare.

Potrivit art. 19

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, Casei Naționale de Pensii îi

incumbă obligația reparării prejudiciului cauzat prin emiterea actului

administrativ nelegal.

Totodată, Curtea a

constatat că anterior emiterii actului administrativ nelegal, reclamantul

beneficia de stimulente și că ulterior, de aceste drepturi a beneficiat alt

funcționar public, care a îndeplinit aceeași funcție și aceleași atribuții,

astfel încât era îndreptățit să primească drepturile bănești sub formă de

stimulente, ca echivalent al prejudiciului cauzat.

În ceea ce privește

perioada pentru care reclamantul trebuia să

primească aceste

stimulente, instanța a apreciat că aceasta este cuprinsă între data emiterii

ordinului constatat nelegal, respectiv 22 mai 2009 și data când reclamantul a

ieșit anticipat la pensie, respectiv 01 noiembrie 2009, când raporturile de

serviciu au încetat de drept conform art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr.

188/1999, modificată și completată.

În baza situației

întocmite de pârâtă prin care s-au defalcat pe luni stimulentele de care a

beneficiat persoana care a ocupat funcția de director, funcție pe care ar fi

deținut-o reclamantul dacă nu s-ar fi emis actul administrative nelegal,

instanța a apreciat că stimulentele pe perioada 22 mai 2009 - 01 noiembrie

2009, sunt în cuantum de 18.469 RON.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Națională de Pensii Publice, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Cererea de recurs a

fost întemeiată pe dispozițiile art. 281

3

alin. (1) C. proc. civ.

coroborate cu dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., iar în

motivarea ei s-a arătat, în esență, că în mod greșit instanța de fond a

apreciat că în drepturile bănești acordate prin Sentința civilă nr. 420/2009,

devenită irevocabilă prin Decizia nr. 2068/2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, sunt incluse și stimulentele cuvenite unui funcționar public, în

realitate fiind vorba exclusiv de salariul de bază și sporurile cu caracter permanent.

Totodată, din art. 5

din Ordinul m.m.f.p.s. nr. 215 din 18 februarie 2009 rezultă clar că acordarea

de stimulente funcționarilor publici nu reprezintă o obligație imperativă,

fiind lăsată la aprecierea ordonatorului de credite care poate acorda stimulente

în baza unor criterii de performanță și a unei metodologii de lucru, astfel că,

a apreciat recurenta, instanța de judecată nu se poate substitui Casei

Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale.

S-a mai arătat că în

perioada 22 mai 2009 - 1 noiembrie 2009 reclamantul a beneficiat de stimulente

pentru activitatea prestată, corespunzătoare funcției publice de execuție -

inspector, clasa I, grad profesional asistent, treaptă de salarizare 3, iar

începând cu data de 1 noiembrie 2009 reclamantului i-au fost stabilite

drepturile de pensie anticipată parțială prin Decizia de pensie nr. 150850 din

5 noiembrie 2009 emisă de Casa Județeană de Pensii Mehedinți.

Examinând cauza prin

prisma criticilor aduse de recurentă și în temeiul art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte reține că recursul este fondat și îl va admite, dispunând

modificarea în parte a încheierii (hotărârii) atacate în limita celor ce se vor

arăta în continuare.

Argumentat în fapt și

în drept, în mod corect prima instanță a admis cererea formulată de reclamantul

G.N. în temeiul art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., stabilind că în

urma anulării, prin sentința irevocabilă, a Ordinului nr. 743 din 22 mai 2009

emis de Președintele Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurări

Sociale (prin care s-a dispus nelegal modificarea raportului de serviciu al

reclamantului, prin mutarea definitivă pe o funcție publică de execuție cu

diminuarea drepturilor salariale) acestuia i se cuvine o reparație materială

integrală pentru paguba suferită prin emiterea actului administrativ individual

amintit.

Având în vedere că

prin dispozitivul sentinței a cărei lămurire s-a cerut se specifică faptul că

pârâta este obligată la plata tuturor drepturilor bănești cuvenite de la data

emiterii ordinului anulat și până la reintegrarea efectivă, în mod just s-a

considerat că omisiunea menționării stimulentelor trebuie acoperită prin

admiterea cererii.

Ca urmare, ținând

seama de situația stimulentelor de care a beneficiat persoana care a ocupat

funcția de director, funcție pe care reclamantul ar fi deținut-o dacă nu s-ar

fi emis actul administrativ nelegal instanța a dispus explicitarea

dispozitivului sentinței pronunțată la 5 noiembrie 2009 în sensul că pârâta

este obligată la plata sumei de 18.469 RON reprezentând stimulente pentru

perioada 22 mai 2009 - 1 noiembrie 2009 (data pensionării anticipate).

Față de precizările

recurentei referitoare la împrejurarea că în funcția publică de execuție pe

care reclamantul a ocupat-o a beneficiat de stimulente și față de Comunicarea/Adresa

nr. 142 din 4 ianuarie 2012 emisă de Casa Județeană de Pensii Mehedinți în care

se precizează cuantumul stimulentelor încasate la suma de 1.227 RON, Înalta

Curte urmează să modifice încheierea dată în temeiul art. 281

1

alin.

(1) C. proc. civ. numai sub aspectul sumei la care este îndreptățit

reclamantul, respectiv suma de 17.242 RON, ca urmare a deducerii sumei de 1.227

RON din suma la care a fost obligată pârâta prin Încheierea din 9 iunie 2011 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Văzând dispozițiile

art. 281

3

alin. (1) C. proc. civ. și art. 312 alin. (3) teza I C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Casa Națională de Pensii Publice împotriva Încheierii din 9 iunie

2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte

hotărârea atacată în sensul că obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului

a sumei de 17.242 RON cu titlu de stimulente aferente perioadei 22 mai 2009 - 1

noiembrie 2009.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 9 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM