ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6026/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunțată

în dosarul nr. 8918/2/2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a sesizat Curtea Constituțională

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din

Titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile

proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, invocată de reclamanții

E.N.G. și E.D.M.;

- a respins,

ca inadmisibilă, cererea de

sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției

de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 și art. 53 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară,

invocată de reclamanții

E.N.G. și E.D.M.;

- a admis

cererea formulată de reclamanți și a dispus emiterea unei adrese către Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru a comunica întreaga documentație

care a stat la baza emiterii adeverinței din 25 septembrie 2008 contestată în cauză,

inclusiv procesul-verbal din 25 septembrie 2008 al ședinței Colegiului Consiliului

Național pentru Studierea Arhivelor Securității, sub sancțiunea prevăzută de

art. 13 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, urmând ca, în cazul în care, în cuprinsul

documentației se regăsesc înscrisuri clasificate drept „secret de serviciu”, să

fie identificate și să se procedeze la declasificarea înscrisurilor, cu indicarea

textului de lege în cazul în care nu este permisă declasificarea acestora;

- a prorogat

discutarea cererii reclamanților privind emiterea unei adrese către S.R.I., precum

și discutarea excepției tardivității, invocată de pârâtul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității, până la depunerea la dosar de către pârât a întregii

documentații care a stat la baza emiterii adeverinței din 25 septembrie 2008;

- a amânat

judecarea cauzei la data de 11 ianuarie 2012.

În ceea ce privește soluțiile

pronunțate cu privire la cererile reclamanților de sesizare a Curții Constituționale

cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor indicate, Curtea de apel

a reținut, în esență, următoarele:

Analizând, în raport cu

dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) și alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată,

admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

a dispozițiilor art. III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 prin prisma dispozițiilor

art. 124, art. 126, art. 127 coroborat cu art. 131, art. 15 și art. 16 din Constituție,

Curtea de apel a reținut că soluționarea cauzei depinde de modul de soluționare

a excepției de neconstituționalitate cu privire la aceste dispoziții care se referă

la prelungirea termenului pentru înregistrarea ședințelor de judecată.

În raport cu aceleași

dispoziții din Legea nr. 47/1992, republicată, instanța a apreciat că este inadmisibilă

cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate

a dispozițiilor art. 51 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,

întrucât reclamanții nu au indicat în concret prevederile legale considerate a fi

neconstituționale, făcând numai referire la dispoziții legale care privesc numirea

în funcție a judecătorilor fără examen, numai pa baza unui interviu formal și arătând

că aceste dispoziții legale încalcă dispozițiile art. 146 din Constituție, fără

a motiva neconformitatea cu legea fundamentală a dispozițiilor criticatei ca fiind

neconstituționale. A mai reținut Curtea de apel că dispozițiile art. 51 și art.

53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu reglementează condițiile

de numire în funcție a judecătorilor, la care se referă reclamanții. Pe de altă

parte, a reținut instanța că, față de obiectul cauzei deduse judecății, respectiv

contestația împotriva adeverinței din 25 septembrie 2008 eliberată de

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității

,

în temeiul art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul

dosar și deconspirarea Securității, nu este îndeplinită condiția legăturii de cauzalitate

prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva încheierii din

2 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții, susținând, în esență, că

în mod nelegal Curtea de apel a respins atât cererea de sesizare a Curții Constituționale

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din

Titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile

proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cât și

cererea

de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate

a dispozițiilor art. 51 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,

deși dispozițiile respective, ca reglementează numirea judecătorilor, pe bază de

interviu, prin decrete prezidențial, și nu prin concurs, aveau legătură cu soluționarea

cauzei, motivat de faptul că magistrații refuză să îi elibereze stenograma ședinței

de judecată. Totodată, recurenții arată că au invocat excepția de neconstituționalitate

a dispozițiilor respective în raport cu dispozițiile art. 124, art. 126, art. 127

coroborate cu art. 131, art. 24, art. 15 și art. 16 din Constituție.

Recursul este nefondat.

În ceea ce privește susținerile

din recurs referitoare la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea

excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Titlul XVI al Legii

nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății

și justiției, precum și unele măsuri adiacente, se constată că acestea sunt neîntemeiate,

întrucât, prin încheierea recurată, Curtea de apel a

sesizat Curtea Constituțională

cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor respective.

În ceea ce privește susținerile

din recurs referitoare la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea

excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 și art. 53 din Legea

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Înalta Curte constată că sunt lipsite

de suport real.

Pe de o parte, deși reclamanții

invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 și art. 53 din

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în considerarea faptului că acestea

reglementează numirea judecătorilor, pe bază de interviu, prin decret al Președintelui

României, aspect reiterat și în cererea de recurs, în mod corect instanța de fond

a constatat că dispozițiile respective reglementează alte aspecte, și anume atribuțiile

adunărilor generale ale judecătorilor și repartizarea aleatorie a cauzelor, în sistem

informatizat, pe complete de judecată.

Pe de altă parte, în mod

corect, Curtea de apel a apreciat că dispozițiile vizate de reclamanți nu au legătură

cu soluționarea cauzei, aceasta având ca obiect contestația reclamanților împotriva

adeverinței din 25 septembrie 2008 eliberată de Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, în temeiul art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind

accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

În consecință, întemeiat

și legal, instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate

prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 312 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de E.N.G., prin mandatar E.D.M., împotriva încheierii din 2 noiembrie

2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de E.N.G., prin mandatar E.D.M.,

împotriva încheierii din 2 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie

2011.