ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 794/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 794/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei penale de față, constată
următoarele:
Prin
sentința penală nr. 370 din 29 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția
penală, inculpatul V.L.S. a fost condamnat la următoarele pedepse: 9 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1),
(2) lit. b) și c) alin. (2
1
) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea
art. 37 lit. a) C. pen., 11 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de
tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raportat la art.
174, art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen., pe perioada
executării pedepsei, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a C. pen.
În baza art. 174, art. 176 C. pen.,
art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 alin. (1) și (2)
și art. 66 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a fi
ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, pe o durată de 5
ani după executarea pedepsei principale.
S-a constatat că infracțiunile pentru
care s-a dispus condamnarea inculpatului în prezenta cauză sunt concurente cu
infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de 6
ani și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 495 din 12
noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda,
definitivă prin decizia penală nr. 64/R din 26 aprilie 2011 a Curții de Apel
Cluj și de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 131 din
16 martie 201, pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009 al Judecătoriei Turda,
definitivă prin neapelare la data de 12 aprilie 2011.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de
6 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 495 din 12
noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă
prin decizia penală nr. 64/R din 26 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj în pedeapsa
de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie
prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (2
1
) lit. a)
C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și restul
de 872 zile rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de
2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 131 din 16 martie 2011,
pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă prin neapelare
la data de 12 aprilie 2011, în pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată pentru
comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) , art. 209
lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75
lit. c) C. pen. și restul de 872 zile rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare
aplicată prin sentința penală nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34
lit. b) C. pen. și art. 36 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului
în cauza pendinte și cele de 6 ani și 10 luni închisoare, respectiv de 2 ani și
3 luni închisoare aplicate prin sentințele penale de mai sus, în pedeapsa cea mai
grea, de 11 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, în final urmând ca inculpatul
să execute pedeapsa de 13 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile pentru care
s-a dispus condamnarea în prezenta cauză și cele pentru care s-a dispus condamnarea
prin sentințele penale de mai sus au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie
față de condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală
nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj.
În temeiul art. 61 C. pen. și art. 39
alin. (2) C. pen. s-a menținut revocarea beneficiului liberării condiționate din
executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală
nr. 770/2004 a Tribunalului Cluj (dispusă prin sentința penală nr. 495 din 12
noiembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda și
sentința penală nr. 131 din 16 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009
al Judecătoriei Turda) și a contopit pedeapsa de mai sus, aplicată prin prezenta,
cu restul neexecutat de 872 zile închisoare, rezultând pedeapsa cea mai grea de
13 ani închisoare la care aplică un spor de 1 an închisoare, în final inculpatul
urmând să execute pedeapsa ce mai grea, de 14 ani închisoare.
În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen. și
art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului detenția
executată în baza sentințelor penale anterioare și timpul reținerii și al arestării
preventive începând cu data de 12 noiembrie 2009 la zi.
În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc.
pen., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată
de părțile civile D.S. și D.L.I., inculpatul fiind obligat să plătească acestora
despăgubiri civile în cuantum de 45.000 RON, cu titlu de daune morale.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de părțile
civile Spitalul Clinic Județean de Urgență C. și Spitalul Municipal T., inculpatul
fiind obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă Spitalul Clinic
Județean de Urgență C. în cuantum de 6308,08 RON și către partea civilă Spitalul
Municipal T. în cuantum de 2432,49 RON, plus dobânda legală aferentă.
Au fost anulate mandatele de executare
a pedepselor emise anterior, dispunându-se emiterea unui nou mandat de executare.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul V.L.S.
Pentru a pronunța această sentință, instanța
de fond a reținut că, la data de 28 august 2009, în jurul orelor 23:30, partea vătămată
D.L.I. s-a întors de la muncă la domiciliul său situat în Turda, jud.Cluj, cu autoturismul
proprietate personală, marca F.F.
Partea vătămată a parcat mașina în apropierea
locuinței sale, după care a coborât din mașină cu intenția de a lua mai multe plase
cu cumpărături, aflate în portbagaj, și a se deplasa în locuință.
A observat pe aleea dintre blocuri doi
bărbați apropiindu-se, unul dintre aceștia mai scund, de aproximativ 1,65 metri
înălțime, îmbrăcat cu pantaloni închiși la culoare și cu tricou negru, pe cap purtând
un joben, iar celălalt, ceva mai înalt, îmbrăcat într-un tricou de culoare albă.
Văzând-o pe partea vătămată, cei doi bărbați
s-au oprit unul dintre ei purtând o discuție pe telefonul mobil.
Partea vătămată a reintrat în interiorul
mașinii, fiindu-i frică de cei doi bărbați, după care l-a sunat pe soțul său pentru
a coborî din locuință în întâmpinarea sa, însă acesta nu a răspuns la telefon întrucât
ațipise.
Partea vătămată D.L.I. a aprins farurile
de la mașină pentru a verifica zona și întrucât nu a mai constatat prezența celor
doi bărbați, și-a luat bagajele și a pornit spre scara blocului.
Apropiindu-se de intrarea în bloc, după
gardul viu, a constatat prezența bărbatului îmbrăcat în tricou negru care a sărit
în fața sa pe alee iar în spatele său a ieșit celălalt bărbat, îmbrăcat în alb,
cei doi încercuind-o.
Aceștia au prins-o pe partea vătămată de
mâini și de picioare cu intenția de a o deplasa înspre colțul blocului, unde era
întuneric.
Partea vătămată D.L.I. a început să strige,
bărbatul îmbrăcat în negru i-a pus mâna pe gură cerându-i în mod repetat să nu mai
strige.
Cei doi au deplasat-o pe sus pe partea
vătămată câțiva metrii, pe spațiul verde și au încercat să îi ia bijuteriile din
aur de la mâini și de la gât.
Partea vătămată a precizat că la un moment
dat agresorul îmbrăcat în negru s-a urcat cu genunchii pe pieptul său pentru a o
imobiliza.
Alertat de strigătele părții vătămate,
soțul acesteia - partea vătămată D.S. - a coborât din locuință în fața blocului,
fiind imediat observat de bărbatul îmbrăcat în tricou alb care a smuls poșeta părții
vătămate D.L.I. și a fugit de la fața locului.
Agresorul îmbrăcat în tricou negru și cu
jobenul pe cap a constatat mai târziu prezența părții vătămate D.S., astfel că nu
a mai apucat să fugă, între cei doi intervenind o încăierare.
În cursul încăierării dintre agresor și
partea vătămată D.S., la care a participat și partea vătămată D.L.I., în încercarea
de a-l reține pe cel dintâi la fața locului până la sosirea organelor de poliție,
la un moment dat agresorul a căzut la pământ fiind mușcat de ureche de D.S.
Agresorul i-a cerut părții vătămate D.S.
să-l lase în pace că dacă nu „îl va tăia tot" sens în care a scos de jos de
la picior un obiect ascuțit și tăietor pe ambele laturi.
Partea vătămată D.L.I., observând acest
lucru, a încercat să imobilizeze mâna agresorului, fiind tăiată de acesta la mâna
dreaptă.
În aceste circumstanțe, agresorul a înjunghiat-o
pe partea vătămată D.S. în zona toracică, abdominală și a antebrațului drept.
În încercarea de a fugi de la fața locului, agresorul și-a pierdut pantofii tip
sport și jobenul pe spațiul verde unde a avut loc agresiunea.
Imediat în fața blocului a ajuns martorul
L.A., chemat de partea vătămată D.L.I. care a acordat prim ajutor părții vătămate
D.S., aflat în stare gravă, iar ulterior la fața locului au sosit ambulanța și poliția.
În raport de situația de fapt anterior
descrisă, prima instanță a constatat că fapta inculpatului V.S.L., care, la data
de 28 din 29 august 2009, împreună cu o altă persoană rămasă neidentificată, a agresat
pe partea vătămată D.L.I. în vederea sustragerii unor bunuri avute asupra sa, deposedând-o
de poșetă, urmată de agresarea fizică cu un corp tăietor înțepător, pentru a-și
asigura scăparea, cauzând în acest context părții vătămate leziuni corporale vindecabile
în 25 - 30 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c), alin. (2
1
)
lit. a) și b) C. pen.
De asemenea, fapta aceluiași inculpat care,
la aceeași dată, în aceleași împrejurări, a agresat pe partea vătămată D.S. care
a intervenit în sprijinul soției sale, partea vătămată D.L.I., pentru a-și asigura
scăparea, prin aplicarea mai mult lovituri în zona toracică, abdominală și a antebrațului
drept cu un corp tăietor-înțepător, cauzând părții vătămate leziuni corporale care
i-au pus viața în primejdie și care au necesitat pentru vindecare 26-28 zile de
îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă
la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raporat la art. 174, art. 176
lit. d) C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor
instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 52 și art. 72 C.
pen., respectiv gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor comise,
modalitatea de comitere - prin utilizarea unui corp tăietor - înțepător cu care
a agresat victimele, insistența și agresivitatea în comiterea faptelor, urmările
faptelor comise, materializate atât prin leziunile fizice grave provocate ambelor
părți vătămate, cât și cele psihice, atât D.S. cât și D.L.I. fiind profund afectați
și în prezent de cele întâmplate.
În ceea ce privește persoana inculpatului,
s-a reținut că acesta este recidivist, fiind condamnat până în prezent de mai multe
ori pentru comiterea unor infracțiuni de furt și tâlhărie, precum și atitudinea
procesuală nesinceră manifestată în prezenta.
Față de aceste aspecte, instanța de fond
a apreciat că o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie
prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c), alin. (2
1
)
lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., respectiv 11 ani închisoare
pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de
art. 20 C. pen. raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea
art. 37 lit. a) C. pen., sunt pedepse în măsură să asigure rolul preventiv și educativ
al pedepselor. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul
V.L.S., solicitând achitarea sa în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.
pen.
Prin decizia penală nr. 211/A din 30 noiembrie
2011, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a respins, ca nefondat, apelul
declarat de inculpatul V.L.S., reținând că prima instanță a stabilit corect starea
de fapt pe baza probelor administrate în cauză din care rezultă cu certitudine faptul
că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina lui.
Împotriva acestei ultime hotărâri, în termen
legal, a declarat recurs inculpatul V.L.S., fără a motiva în scris calea de atac
conform art. 385
10
C. proc. pen.
La termenul acordat pentru soluționarea
recursului, 19 martie 2012, recurentul inculpat V.L.S. a învederat instanței că
înțelege să retragă recursul formulat în cauză.
Înalta Curte, având în vedere manifestarea
de voință exprimată nemijlocit în fața instanței de recurentul inculpat V.L.S.,
constată că:
Dispozițiile art. 385
4
alin.
(2) C. proc. pen. stabilesc că părțile pot renunța la recurs conform art. 368 C.
proc. pen. și pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc. pen. care se
aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 369 C. proc. pen., până la
închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare din părți își poate retrage
apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar
special.
Constatând că dispozițiile legale susmenționate,
aplicabile și în cazul retragerii recursului, sunt îndeplinite, manifestarea de
voință a recurentului inculpat V.L.S., de retragere a recursului care formează obiectul
cauzei pendinte, îmbrăcând forma juridică impusă de lege, Înalta Curte va lua act
de aceasta și va dispune în consecință, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Având în vedere și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat
de inculpatul V.L.S. împotriva deciziei penale nr. 211/A din 30 noiembrie 2011 a
Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului
durata reținerii și arestării preventive de la 12 noiembrie 2009 la 19 martie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei
de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie
2012.