ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 794/2012

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 370 din 29 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, inculpatul V.L.S. a fost condamnat la următoarele pedepse: 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., 11 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen., pe perioada executării pedepsei, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În baza art. 174, art. 176 C. pen., art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 alin. (1) și (2) și art. 66 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de 6 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 495 din 12 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr. 64/R din 26 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj și de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 131 din 16 martie 201, pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă prin neapelare la data de 12 aprilie 2011. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 495 din 12 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă prin decizia penală nr. 64/R din 26 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj în pedeapsa de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen.

și restul de 872 zile rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 131 din 16 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009 al Judecătoriei Turda, definitivă prin neapelare la data de 12 aprilie 2011, în pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) , art. 209 lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și restul de 872 zile rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 36 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în cauza pendinte și cele de 6 ani și 10 luni închisoare, respectiv de 2 ani și 3 luni închisoare aplicate prin sentințele penale de mai sus, în pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 13 ani închisoare. S-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea în prezenta cauză și cele pentru care s-a dispus condamnarea prin sentințele penale de mai sus au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 770 din 05 octombrie 2004 a Tribunalului Cluj.

În temeiul art. 61 C. pen. și art. 39 alin. (2) C. pen. s-a menținut revocarea beneficiului liberării condiționate din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 770/2004 a Tribunalului Cluj (dispusă prin sentința penală nr. 495 din 12 noiembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 7191/328/2009 al Judecătoriei Turda și sentința penală nr. 131 din 16 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8385/328/2009 al Judecătoriei Turda) și a contopit pedeapsa de mai sus, aplicată prin prezenta, cu restul neexecutat de 872 zile închisoare, rezultând pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare la care aplică un spor de 1 an închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa ce mai grea, de 14 ani închisoare.

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen. și art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului detenția executată în baza sentințelor penale anterioare și timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 12 noiembrie 2009 la zi. În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile D.S. și D.L.I., inculpatul fiind obligat să plătească acestora despăgubiri civile în cuantum de 45.000 RON, cu titlu de daune morale. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ.

s-a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgență C. și Spitalul Municipal T., inculpatul fiind obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C. în cuantum de 6308,08 RON și către partea civilă Spitalul Municipal T. în cuantum de 2432,49 RON, plus dobânda legală aferentă. Au fost anulate mandatele de executare a pedepselor emise anterior, dispunându-se emiterea unui nou mandat de executare. În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul V.L.S. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 28 august 2009, în jurul orelor 23:30, partea vătămată D.L.I.

s-a întors de la muncă la domiciliul său situat în Turda, jud.Cluj, cu autoturismul proprietate personală, marca F.F. Partea vătămată a parcat mașina în apropierea locuinței sale, după care a coborât din mașină cu intenția de a lua mai multe plase cu cumpărături, aflate în portbagaj, și a se deplasa în locuință. A observat pe aleea dintre blocuri doi bărbați apropiindu-se, unul dintre aceștia mai scund, de aproximativ 1,65 metri înălțime, îmbrăcat cu pantaloni închiși la culoare și cu tricou negru, pe cap purtând un joben, iar celălalt, ceva mai înalt, îmbrăcat într-un tricou de culoare albă. Văzând-o pe partea vătămată, cei doi bărbați s-au oprit unul dintre ei purtând o discuție pe telefonul mobil.

Partea vătămată a reintrat în interiorul mașinii, fiindu-i frică de cei doi bărbați, după care l-a sunat pe soțul său pentru a coborî din locuință în întâmpinarea sa, însă acesta nu a răspuns la telefon întrucât ațipise. Partea vătămată D.L.I. a aprins farurile de la mașină pentru a verifica zona și întrucât nu a mai constatat prezența celor doi bărbați, și-a luat bagajele și a pornit spre scara blocului. Apropiindu-se de intrarea în bloc, după gardul viu, a constatat prezența bărbatului îmbrăcat în tricou negru care a sărit în fața sa pe alee iar în spatele său a ieșit celălalt bărbat, îmbrăcat în alb, cei doi încercuind-o. Aceștia au prins-o pe partea vătămată de mâini și de picioare cu intenția de a o deplasa înspre colțul blocului, unde era întuneric.

Partea vătămată D.L.I. a început să strige, bărbatul îmbrăcat în negru i-a pus mâna pe gură cerându-i în mod repetat să nu mai strige. Cei doi au deplasat-o pe sus pe partea vătămată câțiva metrii, pe spațiul verde și au încercat să îi ia bijuteriile din aur de la mâini și de la gât. Partea vătămată a precizat că la un moment dat agresorul îmbrăcat în negru s-a urcat cu genunchii pe pieptul său pentru a o imobiliza. Alertat de strigătele părții vătămate, soțul acesteia - partea vătămată D.S. - a coborât din locuință în fața blocului, fiind imediat observat de bărbatul îmbrăcat în tricou alb care a smuls poșeta părții vătămate D.L.I. și a fugit de la fața locului. Agresorul îmbrăcat în tricou negru și cu jobenul pe cap a constatat mai târziu prezența părții vătămate D.S., astfel că nu a mai apucat să fugă, între cei doi intervenind o încăierare.

În cursul încăierării dintre agresor și partea vătămată D.S., la care a participat și partea vătămată D.L.I., în încercarea de a-l reține pe cel dintâi la fața locului până la sosirea organelor de poliție, la un moment dat agresorul a căzut la pământ fiind mușcat de ureche de D.S. Agresorul i-a cerut părții vătămate D.S. să-l lase în pace că dacă nu „îl va tăia tot" sens în care a scos de jos de la picior un obiect ascuțit și tăietor pe ambele laturi. Partea vătămată D.L.I., observând acest lucru, a încercat să imobilizeze mâna agresorului, fiind tăiată de acesta la mâna dreaptă. În aceste circumstanțe, agresorul a înjunghiat-o pe partea vătămată D.S. în zona toracică, abdominală și a antebrațului drept.

În încercarea de a fugi de la fața locului, agresorul și-a pierdut pantofii tip sport și jobenul pe spațiul verde unde a avut loc agresiunea. Imediat în fața blocului a ajuns martorul L.A., chemat de partea vătămată D.L.I. care a acordat prim ajutor părții vătămate D.S., aflat în stare gravă, iar ulterior la fața locului au sosit ambulanța și poliția. În raport de situația de fapt anterior descrisă, prima instanță a constatat că fapta inculpatului V.S.L., care, la data de 28 din 29 august 2009, împreună cu o altă persoană rămasă neidentificată, a agresat pe partea vătămată D.L.I.

în vederea sustragerii unor bunuri avute asupra sa, deposedând-o de poșetă, urmată de agresarea fizică cu un corp tăietor înțepător, pentru a-și asigura scăparea, cauzând în acest context părții vătămate leziuni corporale vindecabile în 25 - 30 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c), alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen. De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, la aceeași dată, în aceleași împrejurări, a agresat pe partea vătămată D.S.

care a intervenit în sprijinul soției sale, partea vătămată D.L.I., pentru a-și asigura scăparea, prin aplicarea mai mult lovituri în zona toracică, abdominală și a antebrațului drept cu un corp tăietor-înțepător, cauzând părții vătămate leziuni corporale care i-au pus viața în primejdie și care au necesitat pentru vindecare 26-28 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raporat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 52 și art. 72 C. pen., respectiv gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor comise, modalitatea de comitere - prin utilizarea unui corp tăietor - înțepător cu care a agresat victimele, insistența și agresivitatea în comiterea faptelor, urmările faptelor comise, materializate atât prin leziunile fizice grave provocate ambelor părți vătămate, cât și cele psihice, atât D.S. cât și D.L.I. fiind profund afectați și în prezent de cele întâmplate. În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a reținut că acesta este recidivist, fiind condamnat până în prezent de mai multe ori pentru comiterea unor infracțiuni de furt și tâlhărie, precum și atitudinea procesuală nesinceră manifestată în prezenta.

Față de aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c), alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., respectiv 11 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., sunt pedepse în măsură să asigure rolul preventiv și educativ al pedepselor. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul V.L.S., solicitând achitarea sa în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 211/A din 30 noiembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.L.S., reținând că prima instanță a stabilit corect starea de fapt pe baza probelor administrate în cauză din care rezultă cu certitudine faptul că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina lui. Împotriva acestei ultime hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul V.L.S., fără a motiva în scris calea de atac conform art. 385 10 C. proc. pen. La termenul acordat pentru soluționarea recursului, 19 martie 2012, recurentul inculpat V.L.S. a învederat instanței că înțelege să retragă recursul formulat în cauză. Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voință exprimată nemijlocit în fața instanței de recurentul inculpat V.L.S., constată că: Dispozițiile art. 385 4 alin. (2) C. proc.

pen. stabilesc că părțile pot renunța la recurs conform art. 368 C. proc. pen. și pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc. pen. care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare din părți își poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special. Constatând că dispozițiile legale susmenționate, aplicabile și în cazul retragerii recursului, sunt îndeplinite, manifestarea de voință a recurentului inculpat V.L.S., de retragere a recursului care formează obiectul cauzei pendinte, îmbrăcând forma juridică impusă de lege, Înalta Curte va lua act de aceasta și va dispune în consecință, potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Având în vedere și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul V.L.S. împotriva deciziei penale nr. 211/A din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 12 noiembrie 2009 la 19 martie 2012. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2012.