ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 955/2013

Asupra

recursului de față

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele

Prin cererea

înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, reclamanții U.A.T. orașul Pucioasa prin Primar și

Primarul orașului Pucioasa au chemat în judecată pe pârâta A.D.I. – R.C.T.D.P.D.S.

în județul Dâmbovița

”

, pentru ca prin hotărârea ce urma

a se pronunța, instanța să o oblige pe pârâtă să comunice Hotărârea A.D.I. nr.

51/2011, Proiectul Hotărârii în cauză, documentele de fundamentare și Raportul

nr. 1112 din 6 mai 2011, anularea în totalitate a Hotărârii nr. 51/2011

întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale incidente.

Tribunalul

Dâmbovița, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, așa cum

rezultă din sentința nr. 2536 din 18 octombrie 2011.

Pentru

a pronunța aceasta hotărâre, instanța a reținut că legea specială a

asociațiilor și fundațiilor, respectiv O.G. nr. 26/2000 prevede în mod expres

la art. 23 (alin. (3)) că „cererea de anulare a hotărârii A.G.A. a asociației

se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția

căreia asociația își are sediul”.

Judecătoria

Târgoviște, pronunțându-se asupra excepției necompetenței materiale, a admis-o

prin sentința civilă nr. 4066 din 12 septembrie 2012, a declinat competența în

favoarea Tribunalului Dâmbovița și constatând conflictul negativ de competență

a înaintat cauza Curții de Apel Ploiești, în vederea soluționării conflictului

negativ de competență.

Instanța

a reținut că potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanța de

contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile ce apar în

fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice

litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și

încetarea contractului administrativ și că potrivit art. 51 alin. (3

1

)

din Legea nr. 51/2006 soluționarea litigiilor dintre unitățile

administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociațiile de dezvoltare

intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și

operatori în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și

încetarea contractelor de delegare a gestiunii, precum și a celor privind

acordarea de despăgubiri se realizează potrivit Legii nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, competența de soluționare fiind a

tribunalului în a cărei competență teritorială se află sediul operatorului.

Curtea

de Apel Ploiești, secția I civilă, a stabilit, prin sentința nr. 12/ CC din 22 octombrie

2012, competențe de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția

comercială și de contencios administrativ.

În

considerentele sentinței instanța a apreciat că potrivit art. 11 alin. (1) din

Legea nr. 215/2001, asociațiile de dezvoltare intercomunitară au personalitate

juridică, sunt de utilitate publică, iar acestora nu le sunt aplicabile

dispozițiile Ordonanței nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, astfel

cum în mod greșit a apreciat Tribunalul Dâmbovița, în soluția pronunțată,

competența revenind tribunalului potrivit Legii nr. 51/2006 art. 51 alin. (3

1

)

și a art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva

acestei sentințe la data de 6 noiembrie 2012 pârâta A.D.I. - R.C.T.D.P.D.S. în

județul Dâmbovița a declarat recurs, pe care l-a întemeiat în drept pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

Cod procedură civilă și a

solicitat modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul de a constata că,

Judecătoria Târgoviște este competentă să soluționeze cauza.

A

susținut că Hotărârea nr. 51/2011 adoptată de Adunarea Generală a Asociației

privește modul de îndreptare a unor erori din bazele de date transmise de

primării, neavând legătură cu încheierea unui contract administrativ, astfel că

în mod greșit au fost invocate prevederile art. 51 alin. (3

1

) din

Legea nr. 51/2006, acesta neavând legătură cu speța, în cauză nefiind incident

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Recursul

este nefondat.

Conform

art. 304 alin. (9) C. proc. civ. modificarea hotărârii atacate se poate cere

dacă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea

greșită a legii, textul reglementând două ipoteze: când hotărârea recurată este

lipsită de temei legal sau când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii.

În

recurs, recurenta vizează cea de-a doua ipoteză, invocând-aplicarea greșită a

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și a art. 51 alin. (3

1

) din

Legea nr. 51/2006.

Analizând

recursul din această perspectivă, înalta Curte apreciază că, instanța care a

judecat conflictul negativ de competență a apreciat corect asupra

aplicabilității în speță a art. 51 (3

1

) din Legea nr. 51/2006

raportat la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 față de împrejurarea că

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară este autoritate publică și, totodată,

emitentă a actului administrativ contestat, respectiv Hotărârea nr. 5 din 14

iulie 2009 privind Regulamentul și Caietelor de sarcini pentru activitățile de

salubrizare din județul Dâmbovița.

Nu

pot fi reținute susținerile recurentei privind conținutul hotărârii a cărei

anulare se cere, față de împrejurarea că în speță se află în litigiu o

societate de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate servicii de

utilitate publică și operatori, asupra cărora art. 51 alin. (3) din Legea nr.

51/2006 este imperativă în stabilirea legii speciale, litigiul având ca obiect

anularea unui act administrativ unilateral, intrând astfel sub incidența art. 8

alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit

considerentelor de mai sus, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte constată că hotărârea atacată este legală și în consecință va respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta A.D.I. - R.C.T.D.P.D.S. în județul Dâmbovița

împotriva sentinței nr. 12/ CC din 22 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de

Apel Ploiești, secția I civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 7 martie 2013.