ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4982/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4982/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la Curtea de Apel Galați sub nr. 648/44/2011 reclamanții T.M.N., Ș.V.I.,
M.G.L.J., O.C.C.S., O.C.G.C., M. (D.) C.M., R. (M.) S. P.G., și U.M.P.D., au
chemat în judecată pârâții Universitatea „S.H.” – Facultatea de Drept și
Administrație Publică București și Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului solicitând obligarea la eliberarea Diplomelor de
licență obținute în urma susținerii examenului de licență – sesiunea iulie
2009.
Totodată, reclamanții
au solicitat ca obligarea pârâtei Universitatea „S.H.” să fie făcută sub
sancțiunea plății de daune cominatorii de 50 lei pentru fiecare zi de
întârziere.
În motivarea cererii,
reclamanții au arătat că în perioada 2006-2009 au absolvit cursurile Facultății
de Drept și Administrație Publică București specializarea Drept din cadrul
Universității „S.H.” iar în luna iulie 2009 au promovat examenul de licență.
S-a mai arătat că urmare
acestui fapt le-au fost eliberate adeverințe care atestă titlul de Licențiat în
Drept.
Pârâtul M.E.C.T.S. a
formulat întâmpinare prin care a invocat nulitatea cererii prin care acesta a
fost chemat în garanție.
Prin sentința nr. 84
din 23 februarie 2012 Curtea de Apel Galați a admis în parte acțiunea formulată
de reclamanți, a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației,
Tineretului și Sportului formulată de pârâta Universitatea S.H., a obligat
pârâta Universitatea S.H. să elibereze reclamanților diplomele de licență
obținute în urma susținerii examenului de licență sesiunea iulie 2009, a obligat pârâta Universitatea S.H. și chematul în garanție Ministerul Educației, Tineretului
și Sportului să aprobe tipărirea formularelor tipizate ale diplomelor de
licență ale reclamanților și a respins ca nefondată cererea reclamanților
privind obligarea pârâtei Universitatea S.H. la plata daunelor cominatorii.
Examinând cu
prioritate excepția privind nulitatea chemării în garanție de către reclamanți
a M.E.C.T.S., curtea a calificat-o ca fiind nefondată, având în vedere că din
contextul cererii de chemare în judecată rezultă că respectiva autoritate a
fost menționată ca și pârâtă, iar calitatea de chemată în garanție a dobândit-o
urmare a cererii formulate în speță de pârâta Univ. „S.H.” București.
Faptul că eliberarea
diplomelor este condiționată de existența tipizatelor pe care le furnizează
MECTS, relevă faptul că există interesul formulării unei atare cereri în raport
de M.E.C.T.S.
Referitor la prezenta
acțiune s-a reținut că este fondată precum și cererea de chemare în garanție în
considerarea următoarelor argumente.
Din actele dosarului
nu rezultă că reclamanții s-au înscris la o specializare și la o formă de
învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă nu avea autorizare
sau acreditare provizorie. De altfel, în speță nu a fost contestat în mod
expres faptul că reclamanții nu au dreptul să obțină diploma de licență și
suplimentele la diplomă pentru că au parcurs o formă de învățământ pentru care
pârâta nu a parcurs etapele obligatorii de acreditare/autorizare provizorie.
S-a mai reținut că
însăși pârâta Universitatea „S.H.” recunoaște că reclamanții au urmat cursurile
pe care ea le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis
acestora acte ce recunosc acest fapt și calitatea de licențiați în drept – acte
ce premerg diplomelor finale de studii.
Prin urmare, Curtea,
având în vedere dispozițiile legale sus-expuse, a constatat că cererea
reclamanților este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei Universitatea „S.H.”
de a le elibera diplomele de licență.
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs chematul în garanție Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
În conformitate cu prevederile art. 11 din
Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
și art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr.
106/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru calea de atac
exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dovada
achitării acestora atașându-se, potrivit art. 302
1
alin. (2) C.
proc. civ., la cererea de recurs.
Cum dovada timbrării nu a fost atașată
cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurentul
nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior – deși a fost citat
cu mențiunea timbrării – devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din
Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul
va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului împotriva
sentinței nr. 84 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Galați – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 noiembrie 2012.