ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4129/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta SC C.P.C. SRL Deia - prin adm. C.S. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, să se dispună anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 977/2003 și ale art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune. Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar pentru termenul din 22 septembrie 2011 s-a depus la dosar o cerere de intervenție în nume propriu din partea Societății Române de Radiodifuziune, prin care s-a solicitat admiterea acesteia și respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin Sentința civilă nr. 330 din 20 octombrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a anulat, ca netimbrată, acțiunea și a respins, în principiu, cererea de intervenție în nume propriu formulată de Societatea Română de Radiodifuziune București. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că recurenta a depus la dosar chitanța nr. X/2011 în sumă de 4 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar mobil de 0,3 RON, drept pentru care s-a dispus citarea acesteia cu mențiunea achitării unei diferențe judiciară de timbru în sumă de 4 RON, pe care aceasta nu a achitat-o. Constatând că reclamanta, deși a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, aceasta nu și-a îndeplinit obligația în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și a art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995, instanța de fond a anulat, ca netimbrată, acțiunea. În ceea ce privește cererea de intervenție în nume propriu formulată de Societatea Română de Radiodifuziune București, curtea de apel a constatat că prin Sentința civilă nr. 185 din data de 27 aprilie 2010, publicată în M. Of. nr. 318/9.05.2011, s-a dispus anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 977 din 22 august 2003 și a art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 978/2003. Deoarece dispozițiile art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 977 din 22 august 2003 și a art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 978/2003 au fost anulate cu efect erga omnes, instanța de fond a apreciat că Societatea Română de Radiodifuziune București nu mai poate invoca legalitatea acestora și nici pretinde drepturi în baza dispozițiilor declarate nule, astfel că a respins, în principiu, cererea de intervenție.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta SC C.P.C. SRL Deia a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că în mod nelegal prima instanță a anulat cererea ca insuficient timbrată. Recurenta susține că a timbrat legal acțiunea, dar prima instanță a înțeles să mărească acest cuantum prin dispozițiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererile pentru anularea actului sau recunoașterea dreptului pretins se timbrează cu 4 RON, în fond.

Din actele și lucrările dosarului rezultă, fără putință de tăgadă, că reclamanta a atașat dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar, în cuantumul datorat, respectiv taxa de timbru în valoare de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON. Având în vedere obiectul cauzei, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a dispus citarea reclamantei cu obligația de a achita taxă de timbru în cuantum de 8 RON și timbru judiciar de 3 RON. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală pe care o va casa, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare. În rejudecare, instanța fondului va judeca cauza ținând seama de toate motivele invocate de reclamantă în cererea sa.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, hotărârea atacată va fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC C.P.C. SRL împotriva Sentinței nr. 330 din 20 octombrie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2012. Procesat de GGC - AZ