ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2758/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2758/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC U.M.C. SA Alba a solicitat anularea adresei nr. 19508/13839 din 05 decembrie 2011, emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, constatarea faptului că reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 8 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru a fi autoritate contractantă și suspendarea executării adresei nr. 19508/13839 din 05 decembrie 2011, până la soluționarea definitivă a cauzei. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin adresa susmenționată, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice i-a comunicat punctul de vedere conform căruia societatea este autoritate contractantă în conformitate cu dispozițiile art. 8 lit. b) din O.U.G.
nr. 34/2006. Reclamanta a arătat însă că nu se încadrează în categoria autorităților contractante, întrucât nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 8 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, SC U.M.C. SA Alba fiind înființată pentru a desfășura activități cu caracter industrial, pentru a satisface nevoi comerciale ale clienților și nu acela de a satisface un interes general așa cum se argumentează în cererea de chemare în judecată. La termenul din 23 martie 2012, din oficiu, instanța a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pe considerentul că adresa nr. 19508/13839 din 5 decembrie 2011 nu reprezintă un act administrativ.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 2276 din 30 martie 2012 a respins acțiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă, reținând că acțiunea în contencios administrativ având ca obiect anularea acestei adrese și suspendarea executării ei nu este admisibilă, în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 care definește noțiunea de act administrativ. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC U.M.C. SA Alba, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, recurenta a susținut că soluția instanței de fond este un mod simplist de soluționare a cauzei, în contextul în care pârâta este aceea care veghează la aplicarea legii în domeniul achizițiilor publice.
Cu referire la actul emis de ANRMAP, recurenta susține că acesta a devenit obligatoriu pentru societate și, ca atare, produce efecte juridice care vor fi guvernate de regimul juridic al achizițiilor publice, fiind de natură să creeze să modifice sau să desființeze drepturi și obligații în sarcina recurentei. Recurenta a mai susținut că, în sensul directivelor europene o societate care are drept scop activitatea de producție profitabilă nu poate fi calificată ca un organism public ci ca unul comercial, care nu poate fi obligat să respecte prevederile O.U.G. nr. 34/2006 în cazul încheierii unor contracte de achiziții. Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Reclamanta a solicitat suspendarea efectelor adresei nr. 19508/13839 din 5 decembrie 2011 emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. Instanța de fond a apreciat în mod legal că această adresă nu îndeplinește cerințele legii pentru a fi calificată ca act administrativ pentru a fi susceptibilă de suspendare în baza Legii nr. 554/2004. Actul administrativ este definit legal în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Astfel, pentru ca un act să fie calificat ca act administrativ unilateral cu caracter individual, acesta trebuie să fie emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea executării legii și să dea naștere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
Toate cerințele legale prevăzute de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 trebuie întrunite cumulativ, pentru ca actul să aibă caracterul, și natura unui act administrativ. În cauza prezentă, prin adresa a cărei suspendare s-a solicitat, s-a exprimat de către pârâta-intimată un punct de vedere, nu s-au creat, modificat sau stins raporturi juridice. Chiar dacă pârâta are calitatea de autoritate publică, nu orice act emis de aceasta este act administrativ, pentru motivul că are această calitate. Adresa emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice este act de informare, răspuns la solicitările adresate de reclamantă. Calitatea de autoritate contractantă a unei entități decurge din lege, din prevederile O.U.G.
nr. 34/2006 care definește în cadrul art. 8, autoritatea contractantă, în sensul acestei ordonanțe. O.U.G. nr. 34/2006 nu prevede competența Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice de a stabili cine este autoritate contractantă, în sensul acestui act normativ. Numai dacă legea ar fi prevăzut atribuția intimatei de a califica o entitate ca fiind autoritate contractantă, în sensul O.U.G. nr. 34/2006, ar fi fost îndeplinită cerința legii privind actul administrativ, pentru că prin calificarea pe care ar fi dat-o, s-ar fi creat, modificat sau stins raporturi juridice. În lipsa unor competențe legale de a efectua o astfel de calificare, adresa emisă este simplu act de informare, punct de vedere care nu creează raporturi juridice.
Împrejurarea că organele fiscale au considerat-o pe reclamanta-recurentă ca fiind autoritate contractantă, supusă regulilor aplicabile achizițiilor publice reglementate în O.U.G. nr. 34/2006, nu transformă corespondența, adresele emise de pârâta-intimată în acte administrative. Calificarea ca autoritate contractantă și verificarea se fac de organele Ministerului de Finanțe, în raport de criteriile prevăzute în art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 și nu în raport de punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice În concluzie, adresa a cărei suspendare s-a solicitat, nu este act administrativ pentru că nu îndeplinește cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv nu creează, nu modifică și nu stinge raporturi juridice, ci este numai o comunicare prin care se exprimă un punct de vedere, o interpretare sau informare formulată de pârâtă la solicitarea reclamantei.
Calitatea de autoritate contractantă decurge din O.U.G. nr. 34/2006, iar pârâta-intimată nu are obligația legală de a efectua calificarea unui subiect de drept ca fiind autoritate contractantă, situație în care cererea de suspendare adresată instanței de contencios administrativ nu face obiectul competenței de analiză a acestei instanțe, așa cum corect a stabilit instanța de fond. Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de SC U.M.C. SA Alba împotriva sentinței civile nr. 2276 din 30 martie 2012 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iunie 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.