ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 184/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată de reclamantul M.L. înregistrată sub nr. 4080/121/2011 la Tribunalul Galați a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul Școlar județean să emită decizie de titularizare pe post. Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. b) și art. 3 din Instrucțiunea nr. 3/2011 emisă de M.E.C.T.S. București, iar prin încheierea din data de 29 februarie 2012, instanța a dispus sesizarea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați în vederea soluționării acestei excepții. În susținerea excepției de nelegalitate, reclamantul M.L. a invocat următoarele motive: faptul că postul trebuie să fie complet și să aibă o viabilitate de 4 ani, așa cum se prevede în Instrucțiunea nr. 3/2011 emise de M.E.C.T.S.

București De asemenea s-a mai arătat că prevederea din art. 3 din Instrucțiunea nr. 3/2011 emisă de M.E.C.T.S. București este nelegală, având în vedere că titularizările sunt supuse aprobării consiliului de administrație al inspectoratului școlar „deși în art. 253 din Legea nr. 1/2012 se prevede că titularizările se fac doar cu acordul consiliului de administrație al scolii”. M.E.C.T.S. a formulat întâmpinare, și a solicitat respingerea excepției ca inadmisibilă deoarece excepția de nelegalitate vizează doar actele administrative individuale și nu cele normative. Prin încheierea de ședință din 26 iunie 2012 a fost respinsă excepția inadmisibilității ca nefondată, având în vedere că Instrucțiunea nr. 3/2011 este un act administrativ individual.

Prin sentința nr. 313 din 28 iunie 2012 Curtea de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate privind Instrucțiunea nr. 3/2011 emisă de pârâtul M.E.C.T.S. invocată de reclamantul M.L., că nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele: Reclamantul M.L. a invocat excepția de nelegalitate cu privire la prevederile art. 1 alin. (2) lit. b) și art. 3 din Instrucțiunea nr. 3/2011 emisă de M.E.C.T.S. În speță, la emiterea Instrucțiunilor nr. 3/2011 s-au avut in vedere prevederile art. 94 și art. 253 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 ale Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ.

Potrivit Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3753/2011 în art. 1 se prevede că „până la elaborarea metodologiilor pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011, în învățământul preuniversitar se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la începutul și pe parcursul anului școlar 2010 - 2011 ” . Conform art. 253 din Legea nr. 1/2011 „cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul național unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post/ o catedră devin titulari ai școlii respective dacă: se certifică viabilitatea postului/catedrei; consiliul de administrație al școlii respective este de acord.

Susținerile reclamantului că prin aceste prevederi se adaugă la lege, la art. 253 din Legea nr. 1/2011, nu au putut fi primite având în vedere că așa cum rezultă și din fundamentarea Instrucțiunilor nr. 3/2011, acestea sunt măsuri tranzitorii pentru anul școlar 2010 - 2011,pană la elaborarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 1/2011. De asemenea s-a apreciat că dispozițiile art. 3 din Instrucțiuni nu sunt nelegale, rolul de validare de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar este acela doar de a centraliza listele finale, așa cum au fost transmise de către unitățile de învățământ, consiliul de administrație al școlii respective având deplină competență de a aprecia dacă este de acord sau nu cu titularizarea.

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs M.L. Prin cererea de recurs s-a arătat că sentința atacată este nelegală numai în parte, respectiv referitor la art. 1 alin. (2) lit. b) din Instrucțiunea nr. 3/2011, urmând a fi menținută soluția primei instanțe în privința art. 3 din aceeași Instrucțiune emisă de M.E.C.T.S. S-a reiterat că sunt contradictorii prevederile din Instrucțiune cuprinse în art. 1 alin. (2) lit. a) care se referă la condiția „a fost repartizat pe post ca suplinitor cu post redus” și în art. 1 alin. (2) lit. b) în care se precizează condiția „solicită un post complet”. Prevederea de la art. 1 alin. (2) lit. b) este discriminatorie pentru că îl pune pe recurent în inferioritate față de cei care au fost repartizați pe un post întreg, încălcându-se astfel art. 16 alin. (1) din Constituție și O.G.

nr. 137/2000. Nelegalitatea acestei prevederi din Instrucțiune limitează aplicarea art. 253 din Legea nr. 1/2011 în care nu se precizează dacă postul trebuie să fie complet sau incomplet. De asemenea se adaugă la lege când în același art. 1 alin. (2) lit. b) din Instrucțiune se prevede „postul să aibă o viabilitate de 4 ani”, din moment ce în art. 253 din lege nu se specifică cât timp trebuie să fie viabil postul, fiind nefondată constatarea instanței de fond că prin Instrucțiunea nr. 3/2011 ministrul a definit noțiunea de viabilitate a postului, o asemenea definiție fiind nelegală pentru motivele deja arătate. Examinând cauza, Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare pentru cele ce vor fi punctate în continuare: Obiectul excepției de nelegalitate invocată de reclamantul M.L.

îl constituie art. 1 alin. (2) lit. b) și art. 3 din Instrucțiunile nr. 3 din 17 februarie 2011 emise de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, susținându-se în esență că prin aceste Instrucțiuni se completează dispozițiile art. 253 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, mai exact se adaugă la lege.

În mod corect instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Galați a reținut că în cadrul procedurii reglementate de art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, rolul instanței este acela de a verifica neconcordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative consacrat de art. 1(5) din Constituția României, precum și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului.

Altfel spus, cu ocazia soluționării excepției de nelegalitate instanța trebuie să verifice dacă actul administrativ sau textul contestat din actul administrativ în cauză îndeplinește următoarele cerințe de legalitate: - actul a fost adoptat sau emis de către autoritatea competentă material și teritorial și în limitele competenței ce îi revine; - conținutul actului este conform cu conținutul legii în baza căruia este emis și cu actele normative cu forță juridică superioară; - actul corespunde scopului urmărit de legea pe care o pune în executare; - actul a fost emis în forma specifică actelor administrative și cu respectarea procedurii și normelor de tehnică legislativă prevăzute de lege; - actul administrativ este actual și oportun.

Toate cerințele de legalitate, enumerate mai sus, sunt întrunite în cauză atât în situația art. 1 alin. (2) lit. b) cât și în situația art. 3 din Instrucțiunile nr. 3/2011 pentru punerea în aplicare a art. 253 din Legea educației naționale nr. 1/2011 emise de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului și publicate în M. Of. Partea I nr. 126 din 18 februarie 2011. Legea nr. 1/2011 a educației naționale stipulează la art. 253: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul național unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post/ o catedră devin titulari ai școlii respective dacă: a) se certifică viabilitatea postului/ catedrei; b) consiliul de administrație al școlii respective este de acord”.

Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3753/2011, emis în conformitate ce art. 361 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 și publicat în M. Of. Partea I nr. 104 din 9 februarie 2011, la art. 1 prevede că „până la elaborarea metodologiilor pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011, în învățământul preuniversitar se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la începutul și pe parcursul anului școlar 2010-2011”. Instrucțiunile nr. 3/2011 prevăd la art. 1 alin. (2) lit. b): „Alin.

(2) Începând cu data de 1 septembrie 2011, poate deveni titular pe postul didactic/catedra ocupat(ă) prin suplinire într-o unitate sau două unități de învățământ cu personalitate juridică, în anul școlar 2010 - 2011, în condițiile alin. (1), cadrul didactic calificat care, la data solicitării, îndeplinește cumulativ următoarele condiții specifice: - lit. b) solicită un post didactic/ o catedră care este complet(ă), nu este rezervat(ă) și are o viabilitate de cel puțin 4 ani” iar la art. 3 „Comisia județeană a municipiului București de mobilitate a personalului didactic verifică situațiile transmise de unitățile de învățământ și întocmește listele finale care cuprind cadrele didactice netitulare propuse pentru a deveni titulare începând cu data de 1 septembrie 2011, pe care le supune validării consiliului de administrație al inspectoratului școlar până la data de 7 martie 2011. Listele finale validate de consiliul de administrație al inspectoratului școlar se afișează la inspectoratul școlar până la data de 8 martie 2011”.

Evaluând legalitatea prevederilor contestate de reclamant din perspectiva normelor în baza și în executarea cărora au fost emise, menționate în preambulul Instrucțiunilor nr. 3/2011, în mod judicios instanța fondului a observat că nu poate fi primită critica în sensul că prin acestea din urmă se adaugă la lege, mai exact la art. 253 din Legea nr. 1/2011, fiind evident că este vorba de măsuri tranzitorii pentru anul școlar 2010-2011, până la elaborarea normelor metodologice de aplicare a Legii educației naționale. Prin cele două articole din Instrucțiunile nr. 3/2011 se definește noțiunea de viabilitate a postului, respectiv postul didactic/ o catedră, trebuie să fie complet, să nu fie rezervat și să aibă o viabilitate de cel puțin 4 ani.

Într-adevăr, pentru a putea fi aplicată în instituțiile școlare norma juridică din art. 253 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011 era necesară lămurirea noțiunii de viabilitate a postului, acest lucru decurgând din chiar modul de redactare a textului legal arătat. Referitor la art. 3 din Instrucțiuni, nu se poate reține nelegalitatea acestuia, competența de a aprecia dacă este de acord sau nu cu titularizarea revenind deplin consiliului de administrație al școlii respective, consiliul de administrație al inspectoratului școlar având doar rolul de validare/ centralizare a listelor finale așa cum au fost transmise de către unitățile de învățământ. Înalta Curte constată că analiza excepției de nelegalitate a fost riguros făcută din perspectiva ambelor prevederi, contestate de reclamant, ale Instrucțiunilor nr. 3/2011 și că prin cererea de recurs nu au fost aduse critici noi în privința art. 1 alin. (2) lit. b) asupra nelegalității căruia insistă recurentul-reclamant.

Scopul emiterii de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului a Instrucțiunilor nr. 3/2011 a fost în mod clar acela de a stabili niște reguli de natură a facilita aplicarea art. 253 din Legea educației naționale și de a identifica instituțiile/organele cărora le revin atribuțiile rezultate din lege. Văzând și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., precum și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.L. împotriva sentinței nr. 313 din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2013.