ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3215/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3215/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la termenul de

judecată din 14 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 48415/3/2011,

Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a

admis cererea reclamantei B.D.A.E., prin mandatar Sindicatul Liga Salariaților

din Învățământul Preuniversitar Sector 6, privind sesizarea Curții de Apel

București în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Instrucțiunii nr.

3/2011 emisă de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,

suspendând judecata cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.

În motivarea

excepției de nelegalitate, reclamanta a arătat că dispozițiile art. 1 alin. (2)

lit. a) teza finală a Instrucțiunilor Ministerului Educației, Cercetării

Tineretului și Sportului nr. 3/2011 sunt nelegale, întrucât aduc completări și

modificări textului de lege.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 1196 din 21 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate

formulată de către reclamanta B.D.A.E. prin Liga Salariaților din Învățământul

Preuniversitar Sector 6 București, în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Inspectoratul Școlar al

Municipiului București, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea, analizând dispozițiile legale incidente, a reținut că

dispoziția în privința căreia a fost invocată excepția de nelegalitate a fost

emisă pe baza și în executarea Legii nr. 1/2011, aceasta neconținând soluții

care să contravină prevederilor art. 253 din lege.

Reclamanta a susținut

în mod eronat că introducerea, prin art. 1 alin. (2) lit. a) teza finală din

Instrucțiuni, a condiției de repartizare a postului pentru care se solicită

titularizarea, în ședința publică, până la data începerii cursurilor în anul

școlar 2010 - 2011, constituie o adăugare nepermisă la textul art. 253 din

lege.

Un atare punct de

vedere face abstracție de împrejurarea că dispoziția reclamată ca nelegală nu

instituie vreo condiționare cu caracter general, în plus, față de cele

reglementate la art. 253 din Legea nr. 1/2011, ci se circumscrie obligației

impuse de art. 361 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 care prevede că, în termen de

8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează metodologiile, regulamentele și

celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește

măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia. Or, în lipsa unor metodologii de

aplicare a legii noi, Instrucțiunile nu au făcut decât să reglementeze

condițiile specifice de titularizare începând cu data de 1 septembrie 2011.

exercitată în cauză

Împotriva acestei

hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul

Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar Sector 6

București, în numele membrului de sindicat B.D.A.E., a declarat recurs,

invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc.

civ.

În motivarea căi de

atac, recurentul-reclamant critică soluția instanței de fond, susținând că,

prin art. 1 alin. (2) al Instrucțiunilor nr. 3/2011 pentru punerea în aplicare

a art. 253 din Legea educației naționale nr. 1/2011, sunt aduse în mod nelegal

completări și modificări textului de lege.

Prin teza finală a

art. 1 alin. (2) lit. a) din Instrucțiunile MECTS nr. 3/2011 au fost aduse

completări art. 253 din Legea nr. 1/2011, în sensul impunerii unei noi

condiții, respectiv cea a repartizării pe postul pentru care se solicită

titularizarea, în ședință publică, până la data începerii cursurilor în anul

școlar 2010 - 2011.

Recurentul apreciază

că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii,

ignorându-se faptul că printr-un act de forța juridică inferioară

(Instrucțiunea nr. 3/2011) s-au introdus prevederi legale noi, care au

completat și modificat textul unei legi organice, în speță cele ale art. 253

din Legea nr. 1/2011.

Curtea de Apel

București nu a luat în considerare faptul că, prin modificarea adusă textului

de lege de art. 1 alin. (2) din Instrucțiune, au fost încălcate în primul rând

prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră obligativitatea

respectării legilor, cât și dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr.

24/2000, ce reglementează expres faptul ca "Actele normative date în

executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în

limitele și potrivit normelor care le ordonă."

Totodată, recurentul

susține că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 77 și 78

din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea

actelor normative și că, în motivare, se reține în mod eronat că instrucțiunea

nu conține soluții care să contravină prevederilor art. 253 din lege, când în

fapt Instrucțiunea nr. 3/2011 conține soluții care contravin art. 253, deoarece

modifică, în mod vădit, câmpul de aplicare a acestui articol, limitându-l prin

introducerea unor noi condiții în vederea titularizării.

Introducând aceasta

nouă condiție, au fost eliminați, deși întruneau toate condițiile prevăzute de

art. 253 pentru titularizare, candidații pentru care repartizarea pe postul

pentru care au solicitat titularizarea, s-a realizat într-o ședință publică

organizată după data începerii cursurilor în anul școlar 2010 - 2011. Aceasta

este și situația d-nei B., care a primit repartizare pe post în data de 16

septembrie 2010, în condițiile în care data începerii cursurilor în anul școlar

2010 - 2011 a fost 13 septembrie 2010.

Recurentul subliniază

că introducerea acestei condiții duce la apariția unor grave discriminări, în

măsura în care stabilirea datei ședinței publice de repartizare este un aspect

aleatoriu și care nu poate fi imputat cadrului didactic. Cu atât mai puțin un

asemenea element aleatoriu nu poate constitui un motiv temeinic pentru anularea

în fapt a unui drept stabilit printr-o lege, respectiv dreptul de a fi

titularizat, consacrat de art. 253 din Legea nr. 1/2011.

Instrucțiunea nr.

3/2011 nu asigură executarea legii (în sensul stabilirii modului de

implementare în fapt a soluției legislative consacrate de art. 253), ci

depășește cadrul strict stabilit de textul legal și limitează numărul

subiecților de drept cărora urma să li se aplice acest text de lege; cu alte

cuvinte art. 1 alin. (2) lit. a) teza finală din Instrucțiunea nr. 3/2011

conține o soluție ce contravine prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011,

încălcându-se astfel prevederile art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000. Or, prin

acest fapt se încalcă normele de tehnică legislativă referitoare la emiterea

unor acte de forță juridică inferioară, care ar trebui emise doar în executarea

unui act normativ de forță juridică superioară, nefiind permisă pe această cale

modificarea legii.

În mod greșit, mai

arată recurentul, instanța de fond a apreciat că Instrucțiunea nr. 3/2011 prin

care sunt stabilite condiții noi privind titularizarea în baza art. 253 din

lege, reprezintă o măsura tranzitorie de aplicare a Legii educației naționale

nr. 1/2011.

În concluzie,

recurentul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile

atacate, iar pe fondul cauzei, admiterea excepției de nelegalitate a art. 1

alin. (2) lit. a) teza finală a Instrucțiunilor Ministerului Educației,

Cercetării Tineretului și Sportului nr. 3/2011.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurent și a dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse

în continuare.

Astfel cum rezultă

din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, obiectul excepției de

nelegalitate invocată de reclamanta B.D.A.E. îl constituie dispozițiile art. 1

alin. (2) lit. a) teza finală din Instrucțiunile nr. 3 din 17 februarie 2011

emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în partea

care instituie condiția de repartizare a postului pentru care se solicită

titularizarea, în ședința publică organizată până la data începerii cursurilor

anului școlar 2010 - 2011.

Reclamanta susține că

prin Instrucțiunile nr. 3 din 17 februarie 2011 se procedează la completarea

prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu alte

cuvinte se adaugă la lege, fiind încălcate astfel prevederile art. 1 alin. (5)

din Constituția României, precum și prevederile art. 4 alin. (3), art. 77 și

art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru

elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările

ulterioare.

Curtea reține că în

cadrul procedurii reglementate de art. 4 din Legea nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

instanța de contencios administrativ învestită cu soluționarea unei excepții de

nelegalitate este abilitată să verifice doar concordanța actului administrativ

supus analizei cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și

în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și

forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din

Constituția României, precum și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

republicată, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la

dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului.

Cu alte cuvinte, cu

ocazia soluționării excepției de nelegalitate, instanța trebuie să verifice

dacă actul administrativ sau textul atacat din actul administrativ în analiză

îndeplinește următoarele cerințe de legalitate: - actul a fost adoptat sau emis

de către autoritatea competentă material și teritorial și în limitele

competenței ce-i revine; - conținutul actului este conform cu conținutul legii

în baza căreia este emis și cu actele normative cu forță juridică superioară; -

actul corespunde scopului urmărit de legea pe care o pune în executare; - actul

a fost adoptat sau emis în forma specifică actelor administrative și cu

respectarea procedurii și normelor de tehnică legislativă prevăzute de lege; -

actul administrativ este actual și oportun.

Toate cerințele de

legalitate, mai sus menționate, sunt întrunite în situația textului art. 1

alin. 2 lit. a) din Instrucțiunile nr. 3/2011 pentru punerea în aplicare a art.

253 din Legea educației naționale nr. 1/2001, emise de Ministrul educației,

cercetării, tineretului și sportului și publicate în M. Of. nr. 126/18.02.2011.

Art. 253 din Legea

nr. 1/2011 a educației naționale, în executarea căruia au fost edictate

Instrucțiunile nr. 3/2011, prevede că "Cadrele didactice netitulare

calificate care au participat la concursul național unic de titularizare în

ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut

cel puțin nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii

respective dacă: a) se certifică viabilitatea postului/catedrei; b) consiliul

de administrație al școlii respective este de acord.", iar textul care

face obiectul excepției de nelegalitate are următorul conținut:

"(2) Începând cu

data de 1 septembrie 2011, poate deveni titular pe postul didactic/catedra

ocupat(ă) prin suplinire într-o unitate sau două unități de învățământ cu

personalitate juridică, în anul școlar 2010 - 2011, în condițiile alin. (1),

cadrul didactic calificat care, la data solicitării, îndeplinește cumulativ

următoarele condiții specifice:

a) a fost repartizat

în anul școlar 2010 - 2011 la nivelul unui singur județ/municipiului București

pe un post didactic/o catedră vacantă/rezervată prin suplinire, continuitate

pentru suplinire sau ca suplinitor cu post redus, în una sau două unități de

învățământ cu personalitate juridică, în baza notei de cel puțin 7 (șapte)

obținute la unul dintre concursurile de ocupare a posturilor

didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar de stat

susținute în specialitatea postului didactic/catedrei, în iulie 2010, iulie

2009 sau iunie - iulie 2008, în ședința publică organizată până la data

începerii cursurilor anului școlar 2010 - 2011."

Prin instituirea, în

textul art. 1 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 3/2011 emise de ministrul

educației, cercetării, tineretului și sportului, a condiției repartizării în

ședința publică organizată până la data începerii cursurilor, nu se încalcă

principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art.

1 alin. (5) din Constituția României, precum și de art. 4 alin. (3) din Legea

nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative, republicată și nu se adaugă la lege.

De

asemenea, prin textul art. 1 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 3/2011 nu se

contravine nici prevederilor art. 77 și art. 78 din Legea nr. 24/2000,

întrucât, pe de o parte, instrucțiunile în discuție au fost emise în executarea

prevederilor art. 94 și art. 253 din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a

dispozițiilor art. 5 din Ordinul nr. 3753 din 9 februarie 2011 al ministrului

educației, cercetării, tineretului și sportului (dat în temeiul art. 361 alin.

(6) din Legea educației naționale nr. 1/2011) și, pe de altă parte, prin textul

atacat pe calea excepției de nelegalitate nu au fost reglementate soluții care

să contravină sau să lipsească de conținut normele juridice de rang superior în

executarea cărora au fost emise Instrucțiunile nr. 3/2011. Dimpotrivă,

Instrucțiunile nr. 3/2011, care au intrat în vigoare la data de 17 februarie

2011 (data publicării în M. Of. al României, Partea I), nu fac decât să

stabilească în concret modalitatea în care urma a se da eficiență normei legale

de la art. 253 din Legea nr. 1/2011 și etapele procesului de titularizare, în

scopul corelării și cu celelalte acte administrative normative care

reglementează titularizarea în învățământul preuniversitar de stat.

Se impune a se

preciza că prin art. 361 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011 s-a

prevăzut obligația pentru Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului de a elabora, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a legii,

metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din

aplicarea legii educației naționale, și de a stabili măsurile tranzitorii de

aplicare a acesteia, în acest sens fiind emis Ordinul nr. 3753 din 9 februarie

2011 al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, privind

aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ (publicat

în M. Of. al României, nr. 104/9.02.2011). Prin art. 4 din ordinul mai sus

menționat s-a stipulat că ministrul educației, cercetării, tineretului și

sportului emite instrucțiuni pentru buna desfășurare a procesului

instructiv-educativ, iar prin art. 5 din același act administrativ normativ

s-au aprobat măsurile tranzitorii privind învățământul preuniversitar prevăzute

în anexa nr. 1 care face parte integrantă din ordin, stabilindu-se astfel (prin

art. 15 din anexa nr. 1) că "Prevederile art. 253 din Legea nr. 1/2011 se

aplică în conformitate cu instrucțiunile pentru punerea în aplicare a acestuia

emise de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului".

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul

din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art.

304

1

C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza

a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu

modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat în cauză,

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar,

Sector 6 București, în numele membrului de sindicat B.D.A.E., împotriva

Sentinței civile nr. 1196 din 21 februarie 2012 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 martie 2013.

Procesat de GGC - CL