ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3699/2018

HOTĂRÂRE

26.09.2018

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3699/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 26 septembrie 2018

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 12 decembrie 2017 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, sub număr de dosar x/2017, contestatoarea A., în contradictoriu cu B. S.a.R.L, a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornită în dosar executare nr. x/2012 al BEJ C. solicitând instanței anularea tuturor actelor emise și să se constate lipsa caracterului executoriu al contractului de credit nr. x/30.01.2008 încheiat cu D. și a contractului de cesiune din 20.04.2017 încheiat cu intimata.

Prin sentința civilă nr. 647 din 25 ianuarie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., în vigoare la data cererii de executare silită din 2012, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea și potrivit alin. (3) instanța de executare judecă contestațiile la executare. Conform art. 400 alin. (1) C. proc. civ. contestația se introduce la instanța de executare.

Executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi la terțul poprit E. S.R.L cu sediul în Găești Județul Dâmbovița, astfel că instanța de executare competentă este Judecătoria Găești.

Învestită prin declinare, Judecătoria Găești, prin sentința civilă nr. 499 din 12 aprilie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținându-se, în esență, că aceasta este instanța de executare, întrucât este prima instanță care a încuviințat executarea silită prin încheierea din 30 martie 2012, ca urmare a cererii nr. x/01.11.2011, înaintate de executorul bancar inițial sesizat și în circumscripția căreia a început executarea silită.

Astfel, chiar dacă este inexplicabil de ce au fost adresate cereri de executare silită și pronunțate încheieri de încuviințare a executării silite în anul 2012 de către toate judecătoriile de sector ale Municipiului București, iar în anul 2017 și de către Judecătoria Găești, nu este de conceput să existe concomitent mai multe instanțe de executare, cu posibilitatea judecării separate a contestațiilor la executarea silită de către instanțe diferite, fapt ce ar permite pronunțarea mai multor soluții contradictorii cu privire la legalitatea aceleiași executări silite, cu încălcarea autorității de lucru judecat și cu efecte negative asupra siguranței și securității juridice.

Judecătoria Găești a apreciat ca fiind irelevant sub aspectul competenței sale faptul că executorul judecătoresc a înființat poprirea în anul 2017 la terțul poprit cu sediul în Găești, într-un dosar în care executarea silită a început în anul 2012 și s-au efectuat între timp acte de executare silită în afara competenței acestei instanțe. Pe de altă parte, motivele contestației la executare vizează executarea silită însăși, iar nu modalitatea de executare silită prin poprire ori nerespectarea dispozițiilor legale ce reglementează efectuarea executării silite în această modalitate.

În consecință, s-a apreciat că în cauză competența de soluționare a contestației la executare aparține Judecătoriei Sectorului 1 București, ca instanță de executare, motivele invocate de contestatoare vizând contestarea executării silite înseși.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub număr de dosar x/2018

Prin sentința civilă nr. 4031/2018 din 22 iunie 2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În motivarea hotărârii, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut, în esență, că în procedura contestației la executare, stabilirea competenței se face potrivit dispozițiilor art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazul contestației la executare propriu-zise competența aparține instanței de executare, iar instanța de executare este cea în circumscripția căreia se face executarea, în speță Judecătoria Găești, având în vedere că executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi la terțul poprit E. S.R.L. cu sediul în județul Dâmbovița, orașul Găești, asupra tuturor veniturilor periodice reprezentând salariu, bonusuri și alte venituri încasate prin casieria unității E. S.R.L., aparținând debitoarei A..

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Găești competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că la 1 noiembrie 2011, creditoarea D. Romania S.A. s-a adresat Corpului Executori Bancari D. S.A. solicitând demararea procedurii de executare silită împotriva debitoarei A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x din data de 30.01.2018.

Prin procesul-verbal de predare dosar de executare încheiat la 24.04.2012, dosarul de executare inițial înregistat la Corpul Executorilor Bancari ai D. sub nr. x/2011 a fost predat SCPEJ C., acesta fiind înregisrat sub nr. x/02.05.2012.

Conform procesului-verbal privind continuarea procedurii de executare silită s-a dispus continuarea tuturor procedurilor de executare începute în dosarul de executare nr. 32609/2011 aflat pe rolul Corpului Executorilor Bancari D. Romania S.A. în cadrul dosarului de executare nr. 239VS/2012 format pe rolul SCPEJ C..

Prin notificarea de cesiune înregistrată la SCPEJ C. s-a învederat faptul că în data de 27.05.2015 a intervenit contractul de cesiune nr. x/11.06.2015 între D. Romania și B. SARL.

Prin încheierea nr. 1837 din 2 octombrie 2017 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr. x/2017, s-a încuviințat executarea silită prin poprire în baza titlului executoriu - contractul de credit nr. x din 30.01.2008 privind pe creditoarea B. SARL prin administrator al activelor S.C. F. S.R.L. și debitoarea A..

Prin procesul-verbal privind înființarea măsurii popririi nr. xVS încheiat la data de 22.11.2017, s-a dispus înființarea popririi asupra tuturor veniturilor periodice reprezentând salariu, bonusuri și alte venituri încasate prin casieria unității E. S.R.L. cu sediul în județul Dâmbovița, orașul Găești, str. x, aparținând debitoarei A..

Este de reținut că dispozițiile referitoare la executarea silită reprezintă o reglementare cu caracter special, derogator de la reglementarea de drept comun, așa încât, competența de soluționare a unei cereri privind executarea silită va fi stabilită în raport cu dispozițiile legale aplicabile acestei faze procesuale.

Potrivit art. 400 C. proc. civ.:

"contestația se introduce la instanța de executare".

Totodată art. 373 alin. (2) C. proc. civ. instituie norma de competență, potrivit căreia instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în cazul de față, în circumscripția căreia s-a efectuat poprirea, respectiv Judecătoria Găești, având în vedere că prin procesul-verbal privind înființarea măsurii popririi nr. xVS încheiat la data de 22.11.2017 s-a dispus înființarea popririi asupra tuturor veniturilor periodice reprezentând salariu, bonusuri și alte venituri încasate prin casieria unității E. S.R.L. cu sediul în județul Dâmbovița, orașul Găești, str. x, aparținând debitoarei A..

Astfel, fiind contestate actele de executare silită prin poprire efectuate față de terțul poprit E. S.R.L. cu sediul în județul Dâmbovița, orașul Găești, competentă este Judecătoria Găești ca instanță de executare, iar nu Judecătoria Sectorului 1 București ca instanță care a încuviințat prima executarea silită prin încheierea din 30 martie 2012.

Este adevărat că în cauză au fost adresate cereri de executare silită și pronunțate încheieri de încuviințare a executării silite în anul 2012 de către toate judecătoriile de sector ale Municipiului București, iar în anul 2017 și de către Judecătoria Găești, însă, în speță, contestația la executare a vizat actele de executare silită pornite în baza cererii de executare adresată Judecătoriei Găești, încuviințată ulterior de aceeași judecătorie. Această instanță a apreciat că este competentă să soluționeze cererea ce i-a fost adresată de petentul Birou Executor Judecătoresc C. în baza art. 373 C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.