ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2145/2004

Asupra conflictului de competență de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestație la executare înregistrată la Tribunalul Alba sub nr. 5204/2003, condamnatul M.V.C. a solicitat reducerea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 246/1997 a Tribunalului Alba, urmare a aplicării legii mai favorabile. Prin sentința penală nr. 213/2003, Tribunalul Alba a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, reținând că, potrivit art. 460 alin. ultim C. proc. pen., competența de soluționare a acestei cereri îi revine instanței locului de detenție corespunzătoare în grad cu instanța de executare. Prin sentința penală nr. 441 din 2 decembrie 2003, Tribunalul Gorj a declinat competența judecării contestației la executare în favoarea Tribunalului București, reținând că la data de 2 decembrie 2003, contestatorul se afla în Penitenciarul București-Jilava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală, sub nr. 6258/2003. În cursul judecării contestației la executare, Penitenciarul București – Jilava a comunicat că M.V.C. a fost transferat în Penitenciarul Târgu Jiu, aspect ce a determinat invocarea din oficiu a excepției necompetenței materiale a Tribunalului București. În atare situație, prin sentința penală nr. 235 din 18 februarie 2004, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj. S-a constatat existența unui conflict negativ de competență și s-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

S-a motivat că, potrivit art. 460 alin. (2) C. proc. pen., competentă să se pronunțe asupra contestației la executare este instanța de executare sau instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, Tribunalul București nefiind nici una din aceste instanțe. În examinarea conflictului de competență negativ creat în speță se constată următoarele: Condamnatul M.V.C. a formulat la 8 august 2003 din Penitenciarul Târgu Jiu, unde se afla în executarea pedepsei de 11 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 246/1997 de Tribunalul Alba, pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen., o contestație la executare. Contestația la executare avea în vedere aplicarea legii penale mai favorabile, în condițiile art. 15 C. pen.

Într-o astfel de situație, art. 458 alin. (2) C. proc. pen., stabilește competența de soluționare a acestei cereri, distingând, după cum, cauza se află la instanța de executare sau dacă, cel condamnat se află în executarea pedepsei a cărei reducere se solicită pe această cale procesuală. În speță, așa cum s-a arătat mai sus, textul nu stabilește o competență alternativă a instanței care urmează să soluționeze o asemenea cerere și cum la data formulării contestației la executare, fondată pe dispozițiile art. 458 C. proc. pen., inculpatul se afla în executarea pedepsei de 11 ani și 6 luni închisoare la Penitenciarul Târgu Jiu, competența de soluționare a cauzei aparținea Tribunalului Gorj, în calitate de instanță corespunzătoare în grad și în a cărei circumscripție se află locul de deținere unde condamnatul execută pedeapsa.

Așa fiind, în temeiul art. 43 C. proc. pen., se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, care va examina îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, în ce privește cererea formulată, urmând a se pronunța și asupra petiției din 25 septembrie 2003, formulată de condamnat din Penitenciarul Târgu Jiu, aflată în dosarul nr. 2592/2003 al Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de judecare a cauzei privind pe condamnatul M.V.C., în favoarea Tribunalului Gorj. Trimite dosarul acestei instanțe. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a condamnatului, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2004.