ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

28.05.2020

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 150 din 13 februarie 2020 pronunțată Tribunalul București, secția I penală, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, secția I Penală, invocată de condamnat.

În temeiul disp. art. 50 din C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul A..

În temeiul disp. art. 51 din C. proc. pen. a constatat intervenția conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București și Tribunalul Gorj.

În temeiul disp. art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță superioară comună, în vederea soluționării conflictului negativ constatat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:

Petentul-condamnat A. a formulat contestație la executare prin care a solicitat să se constatare dezincriminarea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu (art. 47 C. pen., rap. la art. 297 C. pen.) și totodată, constatarea neîndeplinirii tipicității infracțiunii, una din trăsăturile esențiale ale infracțiunilor de grup organizat (art. 367 alin. (2) C. pen.) și spălare de bani (art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002), pentru care a fost condamnat, precum și anularea măsurilor de siguranță a confiscării speciale, a măsurilor asigurătorii și a actelor de executare silită.

La termenul de judecată din data de 30 octombrie 2019, Tribunalul Gorj a solicitat Penitenciarului Târgu Jiu să înainteze ultimul mandat de executare al pedepsei închisorii pentru petentul condamnat, pentru analizarea situației acestuia însă, în aceeași zi, Judecătoria Târgu Jiu a admis cererea de liberare condiționată a acestuia.

La următorul termen de judecată, Penitenciarul a comunicat că petentul a fost liberat condiționat, nefiind înaintat mandatul solicitat și s-a arătat că domiciliul numitului A. este în comuna Dumbrăvița, sat Dumbrăvița, str. x nr. 7/A, jud. Timiș.

În analiza excepției de necompetență invocată, Tribunalul Gorj a constatat că aceasta este întemeiată.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 595 alin. (2) din C. proc. pen., aplicarea dispozițiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanța de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei, de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere, dispoziție legală care atrage competența de soluționare a contestației la executare în favoarea instanței care a pronunțată hotărârea în primă instanță și care este instanță de executare.

Din analiza Sentinței penale nr. 2858/2014 a Tribunalului București, a Deciziei penale nr. 862A din data de 8/06/2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, și a mandatului de executare a pedepsei nr. x/2015, supuse controlului pe calea contestației la executare, s-a constatat că în primă instanță a fost pronunțată de către Tribunalul București - Sentință penală. 2858/2014 și pe cale de consecință acest tribunal este și instanță de executare care a emis MEPI nr. x/2015.

S-a menționat că, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței și în baza art. 47 C. proc. pen., rap. la art. 50 C. proc. pen. și art. 595 alin. (2) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul A. în favoarea Tribunalului București.

Analizând excepția invocată cu privire la competența teritorială, prin prisma motivelor arătate, Tribunalul București a reținut-o ca fiind fondată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., competența de soluționare a situațiilor reglementate în titlul V Executarea hotărârilor penale aparține instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Condamnatul se afla, la data formulării contestației la executare, încarcerat în Penitenciarul Târgu Jiu, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, dosar Tribunalul Gorj.

În acest sens, Tribunalul București a avut în vedere și Decizia 15/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, care a clarificat această situație, stabilind că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Prin urmare, împrejurarea că, ulterior înaintării cererii și ulterior înregistrării acesteia pe rolul Tribunalului Gorj, condamnatul a fost liberat condiționat, nu face ca Tribunalul Gorj să nu mai fie competent în soluționarea cererii și nici nu poate modifica în vreun fel competența acestei instanțe, care a fost legal sesizată.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Gorj.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

În ceea ce privește obiectul cauzei acesta este contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 595 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 4 C. pen.

Dispozițiile art. 597 alin. (6) din C. proc. pen. stabilesc competența de soluționare a situațiilor reglementate în titlul V, Executarea hotărârilor penale pentru instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Din analiza actelor aflate la dosar, Înalta Curte constată că la data formulării cererii petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu Jiu, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, dosar Tribunalul Gorj.

Prin Deciziei nr. 15 din 17 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 885/22.10.2018, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că:

"instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate."

În consecință, competența de soluționare a cererii formulate revine instanței de executare corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.

Înalta Curte reține că la data formulării cererii, petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu Jiu, astfel că instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate este Tribunalul Gorj.

În acest context, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Gorj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.