ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2298/2018

Ședința publică din data de 29 mai 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă sub nr. x/2017, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Galați, precum și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de strămutare.

Prin încheierea din 08 februarie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins cererea formulată de petenta B. privind suspendarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Galați, pentru neplata cauțiunii.

Împotriva încheierii sus-menționate, la 9 februarie 2017 petenta B. a declarat apel, precizând că va depune motivele căii de atac exercitate după comunicarea hotărârii atacate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 24 februarie 2017.

Prin rezoluția de primire a dosarului s-a constatat că cererea de apel formulată de petenta B. nu cuprinde indicarea domiciliului sau reședinței părții care a declarat calea de atac, nici numele, prenumele și domiciliul sau reședința intimaților, nu poartă semnătura autoarei, nu are anexate înscrisurile noi de care înțelege să se folosească în susținere și nici dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 RON, datorată conform art. 25 alin. 1lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

În aceste condiții, prin adresa comunicată părții la 7 martie 2017 i s-a pus în vedere să complinească lipsurile mai sus arătate, obligație căreia aceasta nu s-a conformat.

Declarația de apel a fost comunicată la 4 aprilie 2017 intimatelor A. și Asociația de Proprietari nr. 556, care nu au formulat răspuns la aceasta.

Cu titlu preliminar, se impune calificarea prezentului demers procesual ca fiind recurs, iar nu apel, având în vedere că prezenta cale de atac a fost înaintată instanței supreme, ierarhic superioară Curții de Apel Galați, care a pronunțat hotărârea atacată, față de prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ., care statuează asupra competenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că soluționează recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și împotriva altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, soluția preconizată fiind în principal de anulare a recursului potrivit art. 493 alin. (5), raportat la art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 486 alin. (2) lit. d) C. proc. civ. și art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru.

În subsidiar, raportat la faptul că încheierea atacată nu este o hotărâre susceptibilă a fi cenzurată în calea extraordinară de atac a recursului, concluziile raportului au fost în sensul respingerii recursului ca inadmisibil, conform art. 493 alin. (5), raportat la art. 143 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere că cererea de recurs nu îndeplinește nici cerințele de formă intrinseci prevăzute de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., s-a apreciat că soluția preconizată este de anulare a recursului în baza art. 493 alin. (5), raportat la art. 486 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 13 februarie 2018, în baza art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, punându-se în vedere părților că pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare, posibilitate căreia acestea nu i-au dat curs.

Luând în examinare cu prioritate chestiunea timbrajului, ca și condiție de formă extrinsecă pe care cererea de recurs trebuie să o îndeplinească, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În speță, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, calculată conform art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, obligație căreia aceasta nu s-a conformat.

Recurentei i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei .

Constatând că recurenta nu s-a conformat obligației de achitare a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată stabilit în cauză, respectiv 29 mai 2018, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 pct. 5 din același Cod, va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta B. împotriva încheierii din 8 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2018.