ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2222/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2222/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Încheierea Curții de Apel Galați
Prin încheierea din 19 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost admisă excepția netimbrării, invocată din oficiu, și a fost anulată, ca netimbrată, cererea de strămutare privind dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Galați, formulată de petenta A..
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta A..
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 20 martie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.
Prin cererea formulată, petenta a solicitat admiterea recursului, fără a proceda la motivarea acestuia.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei în 29 martie 2023, care nu a depus întâmpinare.
Procedura de filtru
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum și faptul că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, prin raport fiindu-i pusă în vedere obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, aferentă soluționării recursului, sub sancțiunea anulării.
Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în 07 și 10 iulie 2023, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
II.1. Cu privire la excepția netimbrării, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: (…) c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată, sau pentru lipsa calității de reprezentant".
De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.
În speță, prin rezoluția din 21 martie 2023, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentei i s-a adus la cunoștință faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 33, 43 și 43 din O.U.G. nr. 80/2013.
Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentei, în data de 29 martie 2023, astfel cum reiese din conținutul procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.
Recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Întrucât recurenta-reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.
II. 2. Cu privire la excepția nulității recursului pentru nemotivare
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care există motive de casare de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speță, recurenta nu a indicat motivele pentru care apreciază ca fiind nelegală încheierea atacată, cererea cuprinzând doar susținerea potrivit căreia se solicită casarea încheierii din 19 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, fără a se indica vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea încheierii recurate.
Ca atare, lipsa totală a motivării și inexistența unor critici de nelegalitate a hotărârii atacate nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.
Drept urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 489 alin. (2) din același act normativ.
II. 3. Cu privire la excepția inadmisibilității recursului
În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."
Art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.
Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând ca mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
În speță, obiectul căii de atac declarate de petentă îl reprezintă încheierea din 19 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, prin care a fost anulată o cerere de strămutare.
Potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă".
Pe cale de consecință, în raport cu dispozițiile art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., precum și cu interpretarea per a contrario a art. 483 C. proc. civ., în această materie nefiind reglementată expres calea de atac a recursului, hotărârea pronunțată în soluționarea unei cereri de strămutare nu poate fi atacată cu recurs, fiind definitivă.
Față de argumentele expuse, având în vedere că, din coroborarea dispozițiilor menționate din C. proc. civ., reiese că încheierea recurată nu este supusă niciunei cai de atac, Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății este inadmisibilă.
Având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția nulității recursului pentru netimbrare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de petenta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 19 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2022.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2023.