ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5025/2012

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 5606 din 24 noiembrie 2011,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de P.M., C.M. și N.I.D.

împotriva Sentinței nr. 184 din 1 septembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești,

secția de contencios administrativ și fiscal, și a luat act de renunțarea la

judecata recursului declarat de S.A.I. împotriva aceleiași sentințe și a

încheierilor din 25 august și 1 octombrie 2010, pronunțate de aceeași instanță.

Împotriva Deciziei

nr. 5606 din 24 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, P.M., C.M. și N.I.D. au formulat

contestație în anulare, fără a preciza temeiul juridic al acesteia; în

motivarea căii de atac, contestatorii exprimă o serie de nemulțumiri în

legătură cu hotărârea contestată, susținând, în esență, că motivarea acesteia

"se face doar pe probele inculpaților și pe supoziția că aceștia aparțin

autorităților statului și respectă legea" iar "probele invocate"

de recurenți "au fost omise".

Între criticile aduse

de contestatori deciziei atacate nu se regăsește, însă, niciuna din situațiile

prevăzute expres și limitativ de dispoziții legale aplicabile în cauză,

respectiv art. 317 - 318 C. proc. civ.

Curtea, analizând

contestația în anulare, în raport cu motivarea formulată și cu dispozițiile

procedurale aplicabile, o va respinge, ca neîntemeiată, pentru următoarele

considerente:

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, motivele pentru care

poate fi exercitată fiind expres și limitativ prevăzute de art. 317 - 318 C.

proc. civ.

Astfel, potrivit art.

317, "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare,

pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi

invocate pe calea apelului sau recursului: 1) când procedura de chemare a

părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu

cerințele legii; 2) când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență" [alin. (1)],

contestația putând fi, totuși, primită pentru motivele mai sus-arătate,

"în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar

instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă

recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond" [alin.

(2)].

De asemenea, conform

art. 318, "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu

contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau

când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de

casare".

Cum criticile

formulate de contestatori în cererea lor nu se încadrează în niciunul din

cazurile prevăzute de textele legale citate, contestația în anulare va fi

respinsă ca, nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de P.M., C.M. și N.I.D. împotriva Deciziei nr. 5606 din 24

noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - GV