ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2024/2019

Ședința publică din data de 8 noiembrie 2019

Asupra cererii de revizuire de față,

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentința civilă nr. 2843 pronunțată la data de 23 octombrie 2015 în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Specializat Cluj a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A..

A admis acțiunea formulată de reclamanții B., C., D., A. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., prin reprezentant F., în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, și pe cale de consecință:

A anulat hotărârea A.G.E.A. nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului cererea de menționare nr. x/18.07.2013 și, de asemenea, a anulat hotărârea A.G.O.A. nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de aceeași societate, pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului cererea de menționare nr. x din 10 ianuarie 2014.

A dispus radierea mențiunilor acestor acte din Registrul Comerțului, precum și publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a și menționarea hotărârii în Registrul Comerțului, după rămânerea definitivă a acesteia.

A respins, ca vădit nefondată, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta G..

A aplicat intervenientei G. amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON, conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, definitivă, a respins excepția nulității parțiale a apelului declarat de societatea S.C. E. S.A., invocată de către reclamanții B., C., D. și A..

A admis apelurile declarate de pârâta societatea S.C. E. S.A. și de către intervenienta G. împotriva sentinței civile nr. 2843 din data de 23 octombrie 2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj.

A admis cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei societății S.C. E. S.A., formulată în apel de către intervenienta H..

A schimbat, în parte, sentința atacată, în sensul că:

A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A. invocată de pârâtă și, în consecință, a respins, pe acest temei cererea formulată de acesta.

A constatat ca rămasă fără obiect excepția lipsei interesului aceluiași reclamant.

A admis, în parte, acțiunea formulată de către reclamanții B., C. și D., precum și cererea incidentală formulată de către I., recalificată ca fiind una de intervenție accesorie în interesul pârâtei S.C. E. S.A. și, în consecință:

A dispus anularea parțială a hotărârii A.G.E.A. nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A. pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului cererea de menționare nr. x/18.07.2013, în ceea ce privește pct. 1 și, parțial, pct. 2 și a constatat valabilitatea acesteia numai în privința hotărârii adoptate de A.G.E.A. referitoare la: schimbarea sediului social al S.C. E. S.A.; schimbarea denumirii S.C. E. S.A. în S.C. J. S.A. și înființarea unui nou punct de lucru.

A dispus anularea parțială a hotărârii A.G.O.A. nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A. pentru care s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului cererea de menționare nr. x/10.01.2014, în ceea ce privește pct. 1 și, parțial, pct. 2 și a constatat valabilitatea acesteia numai în privința deciziei referitoare la împuternicirea Consiliului de Administrație de a negocia și achiziționa un autoturism de la o societate de leasing .

A dispus radierea mențiunilor corespunzătoare din Registrul Comerțului, în limitele în care a fost admisă cererea principală, publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IVa și menționarea hotărârii în Registrul Comerțului.

A înlăturat mențiunea referitoare la aplicarea, în sarcina intervenientei G., a unei amenzi judiciare în cuantum de 1.000 RON conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

A păstrat dispozițiile privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei B., precum și a excepției lipsei de interes a reclamanților B., C. și D..

II. Prin sentința penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 503/A/2019 din 24 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, a condamnat pe inculpații H., F., K. și L. la pedeapsa de 200 de zile-amendă fiecare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii prevăzută de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen. și art. 5 C. pen.

Totodată, a condamnat pe inculpata M. la pedeapsa de 200 de zile-amendă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a C. pen. a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și a aplicat inculpaților pedeapsa amenzii în cuantum de câte 14.000 RON.

A atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 63 C. pen. privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desființarea înscrisului falsificat, constând în copia "Registrului Acționarilor S.C. E. S.A.".

De asemenea, în temeiul art. 397 din C. proc. pen. a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. și P. nu s-au constituit părți civile.

III. La data de 24 mai 2019, revizuenții au formulat cerere de revizuire împotriva laturii civile a sentinței penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017, cererea fiind înregistrată, la aceeași dată, pe rolul secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție sub numărul de dosar x/2019, fiind repartizată spre soluționare Completului nr. 4.

Revizuenții au invocat, în esență, autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016 pronunțate în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, față de soluția dată asupra laturii civile a cauzei prin sentința penală ce face obiectul cererii de revizuire.

IV. Deopotrivă, o a doua cerere de revizuire, similară celei anterior menționate, formulată de aceiași revizuenți, în contradictoriu cu aceeiași intimați și având același obiect și aceeași motivare, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2019, la data de 21 iunie 2019.

Prin sentința civilă nr. 5973/2019 pronunțată la data de 2 septembrie 2019 în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Cluj Napoca a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire către Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea fiind înregistrată pe rolul secției a II Civile a instanței supreme la data de 16 septembrie 2019 și repartizată spre soluționare Completului nr. 6.

Prin încheierea de ședință nr. 1895 pronunțată la data de 23 octombrie 2019, Completul 6 al secției a II-a Civilă al Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis excepția litispendenței invocată de intimați și, în temeiul dispozițiilor art. 245 și 248 din C. proc. civ., constatând că între cele două cereri de revizuire ce formează obiectul dosarelor nr. x/2019 și y/2019 ale secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție există o triplă identitate de părți, obiect și cauză, a trimis cauza spre soluționare completului mai întâi învestit, anume Completul nr. 4 al secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție 1/2018.

Ca urmare, cele două cereri au format o cauză unică, având ca obiect revizuirea soluției pronunțată asupra laturii civile, conținută de sentința penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (2) din C. proc. pen. coroborate cu cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire formulate, revizuenții au precizat, în esență, că sentința penală nr. 2224/2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, cu toate că are (formal) în vedere și decizia civilă nr. 935/2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în realitate, încalcă autoritatea de lucru judecat a acestei decizii.

Au apreciat cererea de revizuire ca fiind admisibilă, arătând că, atât sentința penală nr. 2224/2017, cât și decizia civilă nr. 935/2016 sunt hotărâri judecătorești definitive, pronunțate asupra fondului și care evocă fondul.

Au precizat că, prin sentința penală nr. 2224/2017, definitivă prin decizia penală nr. 503/A/2019 pronunțată la data de 24 aprilie 2019 de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, instanța penală a dispus cu privire la latura civilă, în sensul că, în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a desființat înscrisului falsificat reprezentat de copia "Registrului Acționarilor S.C. E. S.A." și, în temeiul art. 397 C. proc. pen., a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. și P. nu s-au constituit părți civile.

Revizuenții au considerat că soluția dispusă de instanța penală cu privire la latura civilă încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Sub un prim aspect, au susținut că prin hotărârea penală s-a reținut că intimatul A. are calitatea de persoană vătămată, deși Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, prin decizia civilă 935/2016, a admis excepția lipsei calității procesuale active cu privire la aceeași persoană, revizuenții făcând trimitere la pasaje relevante din hotărârea supusă revizuirii care, în opinia acestora, demonstrează că argumentele instanței penale sunt în integralitate contrarii celor ale Curții de Apel - Cluj, secția a II-a Civilă și că, în realitate, aspectele deduse judecății relevante pentru prezenta cauză nu atrag incidența dreptului penal, ci a dreptului civil, după cum s-a reținut în considerentele deciziei civile nr. 935/2016.

Concret, revizuienții au precizat că au avut în intenție să actualizeze registrul acționarilor societății E. S.A.. în baza hotărârilor judecătorești ce le recunoșteau calitatea de acționari și dreptul de vot aferent acestei calități, precum și în baza raportului de expertiză întocmit de expert Q..

Au argumentat că, în speța penală nu se poate susține că s-ar fi conturat existența unui înscris fals, respectiv a infracțiunii de fals, deoarece revizuienții s-au aflat în posesia registrului acționarilor S.C. E. S.A. actualizat de Consiliul de administrație în funcție la data de 7 noiembrie 2011, condus de revizuenta F., în calitate de președinte, și nu a registrului acționarilor aceleiași societăți, ce a fost reconstituit la data de 30 iulie 2002 de Consiliul de administrație condus de intimatul P., cele două înscrisuri fiind total diferite, cu particularități diferite, reconstituite la date diferite în raport de elementele actuale la momentul fiecărei reconstituiri.

Revizuenții au menționat dispozițiile art. 2, 3, 4 și 5 din H.G. nr. 885/1995 privind unele măsuri de organizare unitară a evidenței acționarilor și acțiunilor societăților comerciale, arătând, pe de o parte, că actualizarea registrului acționarilor se efectuează ori de câte ori este convocată o adunare generală ordinară și/sau extraordinară, dar cel puțin o dată pe an, înaintea adunării generale ordinare de discutare a bilanțului și, pe de altă parte, că deși au respectat modalitatea prin care se realizează actualizarea registrului, instanța penală a reținut că aceste proceduri întrunesc elementul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ceea ce face ca sentința penală să fie criticabilă și sub acest aspect.

Revizuenții au criticat considerentul instanței penale potrivit căruia:

"chestiunea litigioasă a structurii acționariatului, așa cum este reflectată ea de registrul acționarilor, a fost tranșată de instanța civilă prin decizia nr. 22/2007, fiind lipsit de importanță că și grupul inculpaților deținea o evidență în format electronic, că se baza pe cesiuni de acțiuni, că avea alte înscrisuri doveditoare", considerând că acesta este în totală contradicție cu considerentul din decizia civilă nr. 935/2016, potrivit căruia:

"Prin decizia civilă nr. 22/2007, instanța a conferit validitate registrului reconstituit la 30 iulie 2002 numai prin prisma faptului că registrul acționarilor trebuie ținut și actualizat de către executiv la sediul social. Or, la epoca litigiului executivul abilitat să reprezinte interesele S.C. E. S.A. era consiliul de administrație condus de domnul P., iar unicul registru care se afla la sediul social în grija executivului în funcție la acea dată era registrul reconstituit la 30.07.2002.

Or, obligația de a ține registrele constituie o obligație legală. De aceea, un executiv aflat în funcție trebuie să îndeplinească atribuțiile legate de ținerea corectă a registrului. Pornind de la aceste rațiuni, Curtea de Apel prin decizia civilă nr. 22/2007 a atribuit valențe probatorii registrului reconstituit în baza deciziei consiliului de administrație în funcție la acea dată.

Preluând aceleași considerente (intrate în puterea lucrului judecat), ar fi firesc ca aceleași valențe să fie recunoscute și registrului reconstituit de consiliul de administrație în funcție la data de 07.11.2011. Reconstituirea s-a realizat în baza deciziei consiliului de administrație nr. 155/2011, consiliu de administrație împuternicit în puterea hotărârii organului deliberativ al S.C. E. S.A.."

Au arătat că registrul acționarilor se modifică și se actualizează constant, astfel că efectele deciziei civile nr. 22/2007 evocate de instanța penală puteau fi opuse doar cu privire la o realitate juridică consumată până la momentul pronunțării acesteia, sens în care s-a pronunțat Curtea de Apel Cluj și prin decizia civilă nr. 117/2008 din data de 22 mai 2008, prin care instanța a soluționat apelul declarat de revizuentul P. împotriva sentinței civile nr. 245/2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj.

Ca atare, revizuenții au arătat că sentința penală nr. 2224/2017 încalcă considerentele deciziei civile nr. 117/2008, intrate în putere de lucru judecat, dar și pe cele ale deciziei civile nr. 935/2016, astfel că soluția de desființare a registrului acționarilor societății E. S.A. actualizat la data de 7 noiembrie 2011 apare ca fiind neîntemeiată și se impune a fi înlăturată pe calea prezentei revizuiri.

În concluzie, revizuenții au solicitat admiterea cererii de revizuire formulate și anularea, în parte, a sentinței penale nr. 2224/2017 pronunțate la data de 22 decembrie 2017 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016, cu privire la soluția de desființare a registrului acționarilor societății E. S.A., întrucât această sentință încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 pronunțate în la data de 3 noiembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Intimații B., C., D., A., N., P. și O. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii, ca inadmisibilă.

Au arătat, în esență, că nu exista o hotărâre dată asupra laturii civile în procesul penal care să poată face obiectul unei cereri de revizuire formulate în fața instanței civile, că nu există o încălcare a autorității de lucru judecat în ceea ce privește considerentele deciziei civile nr. 935/2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă și, de asemenea, că revizuenții încearcă, în realitate, să modifice soluția pronunțată de instanța penală asupra laturii penale a procesului.

Ca atare, au considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

V. Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, Înalta Curte reține următoarele:

Pretinsa contrarietate de hotărâri este invocată ca existând între soluția pronunțată asupra laturii civile prin sentința penală nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016 (definitivă prin decizia nr. 503/A/2019 din 24 aprilie 2019 pronunțată în dosar de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori), pe de o parte și decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, pe de altă parte.

Primul litigiu, soluționat definitiv la data de 3 noiembrie 2016, a avut ca obiect cererea formulată de intimații din prezenta cauză, precum și de intervenienta G., în contradictoriu cu societatea E. S.A. și revizuenta H., de anulare a unor hotărâri din data de 7 noiembrie 2013 emise de Adunările Generale ale Acționarilor societății S.C. E. S.A desfășurate la aceeași dată, precum și radierea mențiunilor corespunzătoare din Registrul Comerțului Cluj.

Prin decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată în apel, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a respins excepția nulității parțiale a apelului declarat de societatea S.C. E. S.A., invocată de către reclamanții B., C., D., A., a admis apelurile declarate de societate și de către intervenienta G. împotriva sentinței civile nr. 2843/23.10.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj, a admis cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei S.C. E. S.A., formulată în apel de către intervenienta H., a schimbat, în parte sentința atacată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A. și, în consecință, a respins, pe acest temei, cererea formulată de acesta, constând ca rămasă fără obiect excepția lipsei interesului aceluiași reclamant.

Totodată, a admis, în parte, acțiunea formulată de către intimații B., C., D. și cererea de intervenție accesorie formulată de către I., dispunând anularea parțială a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 3 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., în ceea ce privește pct. 1 și, parțial, pct. 2 și a constatat valabilitatea acesteia numai în privința deciziilor referitoare la schimbarea sediului social al societății, schimbarea denumirii acesteia și înființarea unui nou punct de lucru în Cluj-Napoca.

A dispus și anularea parțială a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor nr. 4 din data de 7 noiembrie 2013 emisă de S.C. E. S.A., pentru care s-a înregistrat la ORC cererea de menționare nr. x/10.01.2014, numai în privința deciziei referitoare la împuternicirea consiliului de administrație de a negocia și achiziționa un autoturism de la o societate de leasing, reținând, în legătură cu acest aspect, că din economia cauzei și apărările evocate nu rezultă că o asemenea operațiune nu s-ar circumscrie sferei operațiunilor curente.

În limitele de mai sus, instanța de apel a dispus radierea mențiunilor corespunzătoare din registrul comerțului.

În considerentele deciziei, în esență, făcând referire la efectele atașate deciziei civile nr. 22/2007 pronunțate în dosarul nr. x/2006 al Curții de Apel Cluj, instanța de apel a reținut că doar registrul acționarilor reconstituit la data de 30 iulie 2002 este unicul înscris cu valoare probatorie la care trebuie raportată structura acționariatului legitimat să exprime votul cu privire la ordinea de zi stabilită pentru data de 7 noiembrie 2013, din perspectiva dispozițiilor art. 91 alin. (2), art. 117 alin. (4) și art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Făcând o analiză a mai multor hotărâri judecătorești ale căror efecte au fost invocate în cauză, instanța de apel a apreciat că verificarea condițiilor referitoare la cvorumul deliberativ ce trebuia îndeplinit pentru adoptarea unei hotărâri valabile la data de 20 aprilie 2005 trebuia să se realizeze prin raportare la registrul acționarilor reconstituit la data de 30 iulie 2002, aflat în posesia Consiliului de Administrație ce deținea un mandat valabil la epoca situației litigioase.

Cu referire la efectele deciziei civile nr. 22/2007 pronunțată în dosarul nr. x/2006 al Curții de Apel Cluj, instanța a menționat că perspectiva din care astfel de efecte trebuie analizate este aceea că registrul acționarilor surprinde un anumit moment din viața societății, o anumită etapă, distinctă de momente ulterioare, circumscrise unor acte jurisdicționale și înscrieri viitoare.

Cum registrul reconstituit în 30 iulie 2002 nu concorda cu actele de cesiune ale acțiunilor societății survenite ulterior, Curtea de Apel Cluj a considerat că aceste neconcordanțe flagrante lipsesc de orice credibilitate registrul de care intimații s-au prevalat în susținerea acțiunii în anulare.

Cel de al doilea litigiu a avut ca obiect judecarea, în cadrul unui proces penal, a revizuenților din prezenta cauză, în calitate de inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii și, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată, intimații deținând în dosar calitatea de persoane vătămate.

Astfel, prin sentința penală definitivă a cărei anulare parțială se solicită, pronunțată la data de 22 decembrie 2017, s-a reținut, în latura penală, că revizuenții K., F., H., L., prevalându-se de calitatea de membri ai Consiliului de Administrație al S.C. "E." S.A., au determinat-o pe martora R. să falsifice o copie a Registrului Acționarilor SC. "E." S.A., după care aceasta din urmă, fără vinovăție, a operat mai multe modificări, în sensul aplicării unor ștampile și adăugării pe o copie a înscrisului menționat, obținută din dosarul nr. x/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unor însemnări olografe privind tranzacții cu acțiunile societății.

S-a mai reținut că înscrisul astfel falsificat a fost folosit, ulterior, ca înscris probator în mai multe dosare civile aflate pe rolul instanțelor de judecată.

S-a stabilit că această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prevăzută și pedepsită de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen. și art. 5 C. pen.

Totodată, s-a reținut că inculpata M. (de asemenea revizuentă în speța de față), prin efectuarea mai multor modificări, în sensul aplicării unor ștampile și adăugării pe o copie a Registrului Acționarilor al S.C. "E." S.A., obținută din dosarul nr. x/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unor însemnări olografe privind tranzacții cu acțiunile societății, a săvârșit în mod nemijlocit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Ca urmare, inculpații K., F., H., L. și M., revizuenți în cauza prezentă, au fost condamnați la pedeapsa de 200 de zile-amendă, fiind stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și aplicată inculpaților pedeapsa amenzii, în cuantum de câte 14.000 RON pentru fiecare inculpat.

În cuprinsul sentinței, în cadrul unei secțiuni separate intitulate "Latura civilă", instanța penală a dispus desființarea înscrisului falsificat, constând în copia "Registrului Acționarilor S.C. E. S.A.", în temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. și, în temeiul art. 397 din C. proc. pen., a luat act că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. și P. (intimații din prezenta cauză) nu s-au constituit părți civile.

Revizuenții susțin, pe de o parte, că măsura luată de instanța penală privind desființarea înscrisului falsificat, constând în copia registrului acționarilor S.C. E. S.A., a fost pronunțată în soluționarea laturii civile a cauzei penale și, pe de altă parte, că această măsură încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

În analiza cererii de revizuire formulate în cauză, Înalta Curte va avea în vedere scopul cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., acela de înlăturare a efectelor judecății realizate cu încălcarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare.

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, care se poate exercita în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 513 alin. (3) din C. proc. civ. statuează că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat în cauză, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă:

"există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rațiunea instituirii cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Prin intermediul acestui motiv de revizuire se protejează atât efectul negativ al autorității de lucru judecat, care interzice realizarea unei noi judecăți, în condiții de identitate de părți, obiect, cauză, cât și cel pozitiv, care presupune ca aspectul litigios dezlegat pe cale incidentală într-un proces să nu fie contrazis cu ocazia unei judecăți ulterioare.

Pornind de la aceste considerații de ordin teoretic, Înalta Curte constată, sub un prim aspect, că în cadrul litigiului finalizat prin pronunțarea sentinței penale a cărei anulare se solicită, deși măsura desfințării înscrisului falsificat constând în copia "Registrului Acționarilor S.C. E. S.A." este menționată în cadrul secțiunii denumite "Latura civilă", în realitate, această dispoziție a instanței nu poate fi considerată a reprezenta o soluție pronunțată în cadrul acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal, aspect ce reiese inclusiv din însăși mențiunea expresă inserată în aceeași secțiune, prin care se ia act de împrejurarea că persoanele vătămate B., D., C., A., N., O. și P., intimații din prezenta speță, nu s-au constituit părți civile.

Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect, potrivit dispozițiilor art. 19 din C. proc. pen., tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea infracțiunii.

Partea civilă este persoana fizică sau juridică care are pretenții materiale sau morale și exercită, în scopul menționat de textul art. 19 din C. proc. pen., acțiunea civilă în procesul penal (persoana vătămată sau succesorii acesteia), o asemenea calitate fiind dobândită nu din oficiu, ci printr-o cerere de constituire ca parte civilă, formulată oral sau în scris, în condițiile legii, cu indicarea naturii și întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care aceasta se întemeiază.

Odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., procedura desființării unui înscris nu mai este atribuită instanței civile, ci instanței penale, respectiv judecătorului de cameră preliminară.

Acest aspect este statuat cu claritate în paragraful 33 din decizia nr. 166 din 17 martie 2015 pronunțată de Curtea Constituțională a României referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54, art. 344 alin. (3) și (4), art. 346 alin. (3) și (7), art. 347 și art. 549

1

din C. proc. pen., publicată în Monitorul Oficial nr. 264 din 21 aprilie 2015:

"În prezent, Curtea observă că, odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., procedura desființării unui înscris nu mai este atribuită instanței civile, ci instanței penale, respectiv judecătorului de cameră preliminară, conform art. 549^1, aceasta fiind una dintre procedurile speciale reglementate expres de titlul IV din noul cod. Doctrina recentă arată că, în reglementarea actuală, instanța sesizată este cea penală și nu cea civilă, cauza neavând natura unei acțiuni civile, nici în situația în care obiectul sesizării îl constituie desființarea unui înscris".

Doar instanța de judecată penală poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, atunci când schimbarea acestei situații a rezultat din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă (art. 256 C. proc. pen.).

Însă, acest atribut al instanței penale nu echivalează cu luarea măsurii desființării unui înscris în cadrul laturii civile a cauzei, câtă vreme condiția imperios necesară pentru exercitarea acțiunii civile în procesul penal, aceea de a exista o constituire de parte civilă, nu este îndeplinită în cauza penală în care s-a pronunțat sentința penală nr. 2224/2017.

Un argument în plus că măsura desființării înscrisului falsificat a fost dispusă de instanță în cadrul laturii penale a cauzei, rezidă în chiar textul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., indicat de instanța penală ca temei al măsurii, care menționează obligația instanței penale de a se pronunța cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, chiar și în situația în care în cauza penală nu există constituire de parte civilă, cum este, de altfel, situația procesului penal finalizat cu pronunțarea sentinței penale a cărei anulare parțială se solicită.

Prin urmare, în dosarul de față, nu se poate supune analizei instanței civile revizuirea măsurii desființării unui înscris falsificat dispusă în latura penală a procesului de către o instanță penală, nefiind aplicabile dispozițiile art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., care limitează doar la soluțiile pronunțate asupra laturii civile a procesului penal elementele hotărârilor judecătorești penale definitive a căror revizuire poate fi cerută în fața instanței civile.

Sub un al doilea aspect, se constată că instanța penală a analizat, în soluționarea apelului formulat de persoanele vătămate (intimații din prezenta cauză) împotriva sentinței penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017, excepția autorității de lucru judecat invocate de inculpați (revizuenții din dosar), în raport cu decizia civilă nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2014, reținând că:

"Împotriva acestui fals nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat ori puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 945/2016 (n.n. numărul corect al deciziei este 935) a Curții de Apel Cluj, fiindcă decizia menționată nu a statuat asupra existenței falsului ce face obiectul prezentei acțiuni penale.

Datorită acestor considerente nu poate fi primit motivul de apel formulat sub aspectul laturii civile potrivit căruia prima instanță nu ar fi avut oricum ce anume să anuleze.

Dimpotrivă, potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen. prima instanță era obligată chiar din oficiu să se pronunțe asupra desființării înscrisului falsificat."

Pe baza celor mai sus arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în litigiul ce a format obiectul dosarului penal nr. x/2014 al Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, instanța de apel s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 935/2016, ceea ce face ca analiza motivului de revizuire reprezentat de pronunțarea, sub aspectul laturii civile, a hotărârii penale cu încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii civile să nu mai poată fi realizată în cadrul prezentei cereri de revizuire.

Sub un al treilea aspect, cât privește aspectele invocate de revizuenți în legătură cu soluția instanței de apel, Înalta Curte apreciază că, în realitate, acestea constituie veritabile critici privind dezlegarea dată laturii penale a litigiului, sub aspectul situației de fapt și încadrării juridice reținute de instanțele penale, revizuenții susținând, în esență, că în speța penală nu se poate susține că s-ar fi conturat existența unui înscris fals, respectiv a infracțiunilor de fals și instigare la fals, precum și că instanța penală trebuia să recunoască valențe probatorii registrului acționarilor reconstituit de Consiliul de Administrație aflat în funcție la data de 7 noiembrie 2011.

Revizuenții supun atenției instanței de revizuire și împrejurarea că instanța penală a reținut, în mod nelegal, calitatea de persoană vătămată cu privire la intimatul A., deși instanța civilă, în dispozitivul deciziei civile nr. 935/2016, a decis că acesta nu are calitate procesuală, pierzând calitatea de acționar.

Or, astfel de critici sunt incompatibile cu profilul și scopul căii extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin coroborare cu cele ale art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., întrucât instanța civilă competentă să se pronunțe asupra revizuirii nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei, sub aspect penal, al hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze dacă hotărârea pronunțată asupra laturii penale a hotărârii considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă, sub aspectul laturii civile, ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre.

Prin urmare, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prescrise de lege pentru a fi primită revizuirea întemeiată pe argumentul contrarietății de hotărâri, văzând și textul art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții L., K., H., M. și F. împotriva sentinței penale nr. 2224/2017 din 22 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2016 și a deciziei civile nr. 935/2016 din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2019.