ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2013/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2013/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud sub numărul x/2017/a3, contestatoarea A. S.R.L. a formulat contestație la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei B. S.R.L., întemeiată pe art. 111 din legea 85/2014.
Prin sentința civilă nr. 32 din 02.02.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost admisă în parte contestația la tabelul preliminar al creanțelor împotriva debitorului B. S.R.L., formulată de contestatoarea A. S.R.L. în contradictoriu cu intimații B. S.R.L., administrator judiciar CII C., D., E..
A fost dispusă înscrierea în mod provizoriu a creanței creditorului A., în cuantum de 745764,83 RON în tabelul preliminar de creanțe, ca și creanță chirografară, cu rangul de prioritate prevăzut de art. 161 punctul 8 din legea 85/2014.
A fost dispusă înscrierea în mod provizoriu a creanței creditorului D., în cuantum de 2045300,50 RON, în tabelul preliminar de creanțe, ca și creanță chirografară, cu rangul de prioritate prevăzut de art. 161 punctul 10 lit. a) din legea 85/2014.
A fost dispusă înscrierea în mod provizoriu a creanței creditorului E., în cuantum de 1676964,11 RON, în tabelul preliminar de creanțe, ca și creanță chirografară, cu rangul de prioritate prevăzut de art. 161 punctul 10 lit. a) din legea 85/2014.
Soluția instanței cu privire la înscrierea provizorie a creanțelor celor trei creditori poate fi atacată cu apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii, comunicare ce se va realiza prin publicarea hotărârii în BPI.
A fost încuviințată pentru toate părțile proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei pentru stabilirea caracterului cert, lichid și exigibil al creanțelor contestatoarei și creditorilor D., E..
A fost încuviințată pentru contestatoare proba cu expertiza judiciară contabilă solicitată de contestatoare, expertiză ce va avea ca obiective: Expertul va stabili dacă debitoarea B. S.R.L. a încasat sume de bani de la creditorii D., E. în baza contractelor de împrumut încheiate cu aceștia la data de 18.05.2012; Expertul va stabili dacă debitoarea B. S.R.L. a plătit sume de bani către creditorii D., E., respectiv: dacă a fost achitată suma de 300 000 euro până la data de 04.01.2017, de către debitoarea B. S.R.L., așa cum este prevăzut în art. 5.1 lit. a) din antecontractul de vânzare încheiat la data de 24.06.2016; dacă au mai fost efectuate alte plăți, de către debitoarea B. S.R.L., așa cum este prevăzut la art. 5.1 lit. b) din antecontractul de vânzare încheiat la data de 24.06.2016; dacă debitoarea B. S.R.L. a achitat sume de bani către creditoarea D. în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 01.05.2017; expertul va efectua expertiza analizând contractele de împrumut, contractul de vânzare cumpărare și antecontractul de vânzare cumpărare, depuse la dosar, evidența contabilă a debitoarei B. S.R.L. și documentele care au stat la baza înscrierilor în evidența contabilă a debitoarei B. S.R.L.; la următorul termen de judecată s-a stabilit onorariul provizoriu pentru expertul judiciar și a fost numit expertul judiciar; s-a stabilit următorul termen de judecată pentru data de 23.02.2018, ora 09 00, cu citarea părților prin BPI.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel E. și D. solicitând admiterea apelului, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic inițial investit, iar în subsidiar, modificarea hotărârii în sensul admiterii excepției tardivității contestației formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor si respingerea contestației; înlăturarea înscrierii provizorie a creanțelor apelanților, menținând măsura administratorului judiciar de înscriere a creanței obiect al contestației.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și S.C. A. S.R.L. solicitând admiterea apelului, cu consecința modificării în parte a hotărârii atacate.
Prin decizia civilă nr. 249/2018 din 7 mai 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a respins apelul apelanților E. și D. împotriva sentinței civile nr. 32, pronunțată la data de 02.02.2018 în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud.
A admis apelul declarat de apelanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 32, pronunțată la data de 02.02.2018 în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că:
A dispus înscrierea creanței creditoarei S.C. A. S.R.L. în sumă de 745.764,83 RON, în tabelul preliminar de creanțe, creanță chirografară, în condițiile art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014 și a menținut celelalte dispoziții ale hotărârii.
Totodată, a obligat intimații E. și D. să plătească apelantei S.C. A. S.R.L. suma de 5000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva deciziei civile nr. 249/2018 din 7 mai 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, au declarat recurs E. și D., indicând motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs, recurenții au susținut, în esență, că: pentru termenul de soluționare a apelului, recurenții nu au fost legal citați; motivul de apel cu privire la faptul că nu s-a respectat principiul de drept al continuității prevăzut de art. 19 noul C. proc. civ. a fost greșit soluționat de instanța de apel și vag motivat, fara prezentarea motivelor de drept care permit ca un dosar sa nu fie repartizat implicit aleatoriu; au invocat ca motiv de apel faptul ca soluția de fond este data cu aplicarea greșita a legii, însă instanța de apel apreciază in mod eronat ca dispozițiile invocate nu sunt incidente; au invocat ca motiv de apel modalitatea în care judecătorul sindic a omis soluționarea cererii acestora cu privire la demararea procedurii de înscriere în fals față de conținutul biletului la ordin, denunțare în fals, însă judecătorul sindic apreciază ca este necesar să se stabilească dacă biletul a intrat în mod legal in posesia societății F. S.R.L. și că acest aspect se va lamuri prin soluționarea plângerii, însă nu suspendă prezenta cauză, cum corect ar fi fost, ci dimpotrivă respinge o atare cerere de suspendare.
Intimata S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare la 19 decembrie 2018 (plic dosar recurs), prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil, iar, în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 18 aprilie 2019 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.
La 6 mai 2019, intimata S.C. A. S.R.L. a depus punct de vedere la raport, prin care a susținut că recursul este inadmisibil.
Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
La originea prezentului litigiu se află cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud prin care contestatoarea A. S.R.L. a formulat contestație la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei B. S.R.L., întemeiată pe art. 111 din legea 85/2014.
Așadar, cererea de chemare în judecată a fost promovată în cadrul procedurii insolvenței, invocându-se drept temei al acțiunii dispozițiile art. 111 din Legea nr. 85/2014.
Conform art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.
Totodată, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Dispozițiile art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. prevăd că "…nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanța de apel în cazul în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) al aceluiași articol "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.
Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.
În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. urmează a fi obligați recurenții E. și D., în solidar, la plata sumei de 4.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către intimata S.C. A. S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenții E. și D. împotriva deciziei civile nr. 249/2018 din 7 mai 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
Obligă pe recurenții E. și D., în solidar, la plata sumei de 4.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către intimata S.C. A. S.R.L.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2019.