ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1763/2019

Ședința publică din data de 15 octombrie 2019

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Argeș, secția Civilă la data de 5 ianuarie 2017, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat obligarea pârâților B. și C. la restituirea sumei de 760.000 RON, ca urmare a neîndeplinirii condiției stabilite la art. 7.1 lit. d) din contractul autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2016, ce are ca obiect un teren arabil în suprafață de 95.002 mp, situat în extravilanul comunei Căteasca și, pe cale de consecință, să se constate că prețul contractului este de 1.971.050 RON, reprezentând contravaloarea avansului și a ratelor 1 și 2, care au fost achitate. Totodată, s-a solicitat să se dispună radierea ipotecii din cartea funciară a imobilului.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1516 alin. (1), art. 1270, art. 1527 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 232 din 19 iunie 2017, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins ca nefondată acțiunea reclamantei S.C. A. S.A..

Împotriva aceste sentințe a declarat apel reclamanta S.C. D. S.A. (fostă S.C. A. SA), care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 2030/2018 din 15 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Prin aceeași decizie a fost obligată reclamanta să achite pârâților B. și C. suma de 5000 RON cheltuieli de judecată.

La 22 august 2018, reclamanta S.C. D. S.A. (fostă S.C. A. SA), în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. a declarat recurs împotriva acestei decizii, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea în tot a deciziei recurate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Raportat la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a învederat că decizia apelată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar instanța nu a analizat toate motivele de apel invocate de către reclamantă, împrejurare care atrage casarea deciziei atacate

Criticile de nelegalitate întemeiate pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează faptul că aspectele reținute de către instanța de apel au fost greșit calificate.

Astfel, s-a susținut că instanța de apel a schimbat natura și înțelesul actului juridic dedus judecății, neanalizând îndeplinirea condițiilor de validitate a actului juridic dedus judecății.

La 26 octombrie 2018, intimații-pârâți B. și C. au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului, iar la 12 noiembrie 2018, recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției și apărărilor formulate de intimații-pârâți prin întâmpinare.

Cererea de recurs a fost timbrată cu suma de 15.457,75 RON taxă judiciară de timbru, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dovada aflându-se la dosar.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 2 aprilie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu mențiunea că părțile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare, însă părțile nu au înțeles să își exercite acest drept.

La 2 aprilie 2019, recurenta-reclamantă S.C. D. S.A. a depus la dosar o cerere prin care renunță la judecarea dosarului nr. x/2017, având ca obiect recurs - acțiune în daune contractuale.

În cauză, s-a stabilit termen la 15 octombrie 2019 pentru analiza recursului, dată la care s-a luat în examinare cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurentă.

Examinând cererea formulată de către recurenta- reclamanta S.C. D. S.A., Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 404 alin. (2) C. proc. civ., renunțarea se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac.

În consecință, văzând dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) din același Cod, potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului de renunțare la judecată.

De asemenea, potrivit art. 406 alin. (5) C. proc. civ. când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac instanța va lua act de renunțare, iar potrivit alin. (6) teza a II-a al aceluiași articol, când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.

În considerarea celor ce preced, având în vedere dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. D. S.A. (fostă A. SA).

În ceea ce privește solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimații-pârâți C. și B., Înalta Curte urmează să o admită, conform art. 452 și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că au fost dovedite cheltuielile de judecată, prin depunerea la dosar a înscrisurilor justificative. În consecință, Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă S.C. D. S.A. (fostă A. SA) să achite intimaților-pârâți C. și B. suma de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată, conform facturii fiscale și a dovezii debitării contului aflate la dosar.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta S.C. D. S.A. (fostă A. SA) împotriva deciziei civile nr. 2030/2018 din 15 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Obligă pe recurenta-reclamantă S.C. D. S.A. (fostă A. SA) să achite intimaților-pârâți C. și B. suma de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2019.