ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 929/2018

Deliberând asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 193/F din data de 20 septembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petentul A. și a obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 17.03.2018, sub nr. x/2018, petentul A. a formulat contestație la executare împotriva mandatului în a cărui executare a pedepsei se află, solicitând să se constate că sunt aplicabile disp. art. 55

1

din Legea nr. 254/2013, modificată și completată prin Legea nr. 169/2017.

În motivarea cererii, făcând referire la art. 55

1

alin. (8) din Legea nr. 169/2013, petentul a solicitat să se constate că din 24.07.2012 și până la 23.11.2012, data liberării condiționate, dispuse de Judecătoria Giurgiu, sunt incidente dispoziții legale, în baza cărora trebuie calculate suplimentar, ca zile executate efectiv, 24 de zile.

De asemenea, petentul a solicitat să se constate că, raportat la disp. art. VI alin. (2) din Legea nr. 169/2017, disp. art. 55

1

sunt aplicabile și în ipoteza în care este arestat preventiv și este cazat în condiții necorespunzătoare. Prin urmare, a solicitat să se calculeze cele 6 zile compensatorii la fiecare 30 de zile de arest preventiv, pe care le-a executat din 24 iulie și până în momentul condamnării definitive. În final, a precizat că nu a primit nicio remunerație pentru condiții de cazare necorespunzătoare în mediul carceral.

La termenul de judecată din 19.04.2018, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București, excepție pe care a admis-o și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de petentul A. în favoarea Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București, secția a II-a Penală la data de 03.05.2018, sub nr. x/2018.

La termenul din 20.06.2018 s-a dispus reunirea la cauza de față a dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a II-a Penală, având ca obiect o cerere identică formulată de petentul A..

S-a constatat că, prin sentința penală nr. 25/F din 12.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, cu privire la inculpatul A., s-au dispus următoarele:

"În baza art. 194 alin. (1) vechiul C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) vechiul C. pen. condamnă inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj (fapta din 31.10.2011 - persoana vătămată B.).

Constată că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) (teza a II-a), lit. b) vechiul C. pen. aplicată prin sp. nr. 704/2012 a Tribunaluliu București, def. prin nerecurare la data de 02.11.2012 reprezintă prim termen al recidivei postcondamnatorii pentru fapta de mai sus.

În baza art. 39 alin. (2) rap. la art. 34 lit. b), 35 alin. (1) vechiul C. pen. contopește pedeapsa stabilită prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa menționată mai sus, respectiv 4 ani și 17 zile închisoare și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani și 17 zile închisoare la care adaugă un spor de 43 zile închisoare, în final inculpatul executând 4 ani și 2 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) (teza a II-a), lit. b) vechiul C. pen. pe o durată de 7 ani.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplic. art. 37 lit. a) vechiul C. pen. condamnă inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire.

În baza art. 61 vechiul C. pen. revocă liberarea condiționată din executarea pedepsei de 13 ani închisoare menționată mai sus și contopește restul neexecutat de 1234 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a) vechiul C. pen. condamnă inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat-.

În baza art. 39 alin. (2) rap. la art. 34 lit. b), 35 alin. (1) vechiul C. pen. contopește pedeapsa stabilită prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani menționată mai sus, respectiv 3 ani 10 luni și 28 zile închisoare și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) (teza a II-a), lit. b) vechiul C. pen. pe o durată de 7 ani.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 vechiul C. pen. contopește pedepsele stabilite prin prezenta, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, în final inculpatul executând 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) (teza a II-a), lit. b) vechiul C. pen. pe o durată de 7 ani.

În baza art. 71 alin. (1) vechiul C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) (teza a II-a), lit. b) vechiul C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 vechiul C. pen. deduce din pedeapsa aplicată prevenția în cauză, respectiv 22.02.2013-11.11.2013 și de la 23.09.2015 la zi.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. deduce din pedeapsă durata executată, respectiv 01.11.2011-19.12.2011, 13.05.2012-23.11.2012."

Prin decizia penală nr. 424/A din 11.12.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus, în urma admiterii, între altele, și a apelului declarat de A.:

"I.1. Descontopește pedeapsa de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 7 ani, aplicate inculpatului A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor și sporul de 1 an închisoare.

În baza art. 194 alin. (1) cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen..anterior condamnă inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj (fapta din luna octombrie 2011 - persoana vătămată B.).

În baza art. 39 alin. (2) C. pen..anterior contopește pedeapsa aplicată prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 704 din 16.10.2012 a Tribunalului București, secția a II-a Penală definitivă prin nerecurare la 02.11.2012, respectiv 4 ani și 17 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 17 zile închisoare.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen..anterior condamnă inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire.

În baza art. 39 alin. (2) C. pen..anterior contopește pedeapsa aplicată prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 704 din 16.10.2012 a Tribunalului București, secția a II-a Penală definitivă prin nerecurare la 02.11.2012, respectiv 3 ani, 11 luni și 10 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat- prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen..anterior de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. (2) C. pen..anterior contopește pedeapsa aplicată prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 704 din 16.10.2012 a Tribunalului București, secția a II-a Penală definitivă prin nerecurare la 02.11.2012, respectiv 3 ani, 9 luni și 26 zile închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen..anterior contopește pedepsele stabilite prin prezenta, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, în final, inculpatul A. urmând să execute 5 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen..anterior interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen..anterior pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen..anterior deduce din pedeapsa aplicată durata prevenției în cauză, respectiv de la 22.02.2013 la 11.11.2013 și de la 23.09.2015 la 07.04.2016."

A constatat că la data de 11.12.2017 a fost emis de Curtea de Apel București, secția I Penală, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 32/2016 pentru pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, din care au fost dedusă durata prevenției în cauză, respectiv de la 22.02.2013 la 11.11.2013 și de la 23.09.2015 la 07.04.2016 și că perioada 24.07.2012 - 23.11.2012, cu privire la care s-a solicitat constatarea efectelor recursului compensatoriu, nu a fost dedusă din pedeapsa în a cărei executare se află acesta.

Totodată, s-a reținut că cele 24 de zile considerate ca executate, aferente acestei perioade, ar putea conduce la reducerea uneia singure dintre cele trei pedepse aplicate petentului (cea de 4 ani și 17 zile închisoare), ca urmare a scăderii restului rămas neexecutat de 4 ani și 17 zile închisoare, contopit conform art. 39 alin. (2) din C. pen. din 1969 cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru fapta de șantaj. Reducerea menționată nu ar afecta însă în niciun fel pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare pe care o execută acesta.

În plus, a apreciat că, în fapt, situația juridică a petentului ridică o problemă diferită, neabordată în cuprinsul contestației la executare formulate, nici după ce s-a solicitat precizarea în scris a acesteia.

Astfel, a observat că prin sent.pen. nr. 25/F din 12.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, au fost deduse, pe lângă perioadele de arest preventiv din cauza respectivă (22.02.2013-11.11.2013, respectiv 23.09.2015 la zi) și alte perioade executate de petent anterior pronunțării soluției de condamnare, anume 01.11.2011-19.12.2011 și 13.05.2012-23.11.2012. De asemenea, în dispozitivul deciziei nr. 424/A din 11.12.2017 a Î.C.C.J., pronunțată în apelul declarat împotriva sent.pen. nr. 25/F din 12.02.2016 a Curții de Apel București, secția I Penală, s-a dispus doar deducerea arestului preventiv din cauză (22.02.2013 -11.11.2013, respectiv 23.09.2015 - 07.04.2016), fără a se face nici o mențiune cu privire la celelalte perioade deduse de prima instanță din pedeapsa aplicată.

În aceste condiții, a considerat că la momentul emiterii mandatului de executare a pedepsei, judecătorul delegat a apreciat că Î.C.C.J. nu a mai inclus în cuprinsul acestui act și perioadele executate de petent anterior pronunțării soluției de condamnare, anume 01.11.2011-19.12.2011 și 13.05.2012-23.11.2012.

A reținut că, din considerentele deciziei nr. 424/A din 11.12.2017 a Î.C.C.J. în ceea ce îl privește pe petent, nu rezultă că instanța de apel ar fi constatat vreo eroare a primei instanțe privind deducerea perioadelor menționate, astfel că acestea ar fi trebuit incluse în mandatul de executare a pedepsei și, implicit, scăzute din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pe care o execută A..

În același timp însă, a apreciat că nu poate modifica obiectul complet diferit al prezentei contestații la executare și să deducă ea însăși perioadele respective, fiind necesară formularea unei noi contestații la executare în acest scop, fie de petent, fie de Biroul Executări Penale al Curții de Apel București, secția I Penală.

A considerat că, după rezolvarea problemei juridice anterior expuse, urmează a fi aplicate în mod corespunzător și dispozițiile privind recursul compensatoriu asupra tuturor perioadelor ce se vor deduce din pedeapsa aplicată petentului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație condamnatul A. prin care a solicitat să se constate că sunt aplicabile dispozițiile art. 55

1

din Legea nr. 254/2013, modificată și completată prin Legea nr. 169/2017, în sensul că "pentru perioada 24.07.2012-23.11.2012 sunt incidente dispozițiile legale în baza cărora trebuie calculate suplimentar, ca zile executate efectiv, 24 de zile."

Motivele contestației au fost menționate în scris și redate succint în paracticaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația declarată de condamnatul A. prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată următoarele:

Contestatorul A. și-a întemeiat contestația la executare pe dispozițiile art. 598 lit. d) din C. proc. civ. pen.., incident "când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei."

Argumentele invocate de contestator atât în contestația sa la executare, cât și în prezenta cale de atac privesc deducerea din pedeapsă, ca urmare a executării în condiții necorespunzătoare în perioada 24.07.2012-23.11.2012, a unei perioade de 24 zile, apreciind incidente dispozițiile art. 55

1

din Legea nr. 254/2013.

Conform art. 55

1

din Legea nr. 254/2013, "La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată."

Potrivit alin. (8) al aceluiași articol, "Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012."

Prin Decizia nr. 7/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că, "în interpretarea dispozițiilor art. 55

1

din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din C. pen., trebuie recalculată, începând cu data de 24.07.2012 - perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condițiilor de detenție necorespunzătoare."

Astfel, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că aprecierea ca executate și deducerea unui număr de 24 de zile închisoare, reduce restul rămas de executat de 1234 de zile închisoare, urmare a liberării condiționate a contestatorului prin sentința penală nr. 2394 din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Giurgiu, nu pedeapsa rezultantă aplicată prin decizia penală nr. 424/A din 11 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, de 5 ani și 6 luni închisoare. Aceasta din urmă își menține cuantumul ca urmare a contopirii pedepselor aplicate inculpatului.

Față de aceste considerente, Înalta Curte reține că executarea de către contestatorul A. a unui număr de 123 de zile în condiții necorespunzătoare în perioada 24.07.2012-23.11.2012, are efect asupra pedepsei rezultante aplicate prin decizia penală nr. 424/A din 11 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Cu privire la celelalte aspecte analizate de către judecătorul fondului, constată că acestea nu au făcut nici obiectul contestației la executare, nici al prezentei contestații, motiv pentru care examinarea acestora nu se impune, depășind cadrul procesual.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A..

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. civ. pen..,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 193/F din data de 20 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 35 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 decembrie 2018.