ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 159/2019

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-au constatat întrunite condițiile extrădării privind pe numitul A. în vederea punerii în executare a mandatului de arestare x emis la data de 17.08.2018 de Judecătoria din Brus în baza încheierii pronunțate la data de 14.11.2016.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea de extrădare.

S-a dispus extrădarea și predarea către autoritățile judiciare sârbe a persoanei extrădabile A., în vederea cercetării penale în baza actului de acuzare al Parchetului de pe lângă Judecătoria din Krusevac din 27.06.2013 pentru infracțiunea de periclitare siguranță prev. de art. 138 alin. (2) rap la alin. (1) din C. pen. al Republicii Serbia, cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a luat act că prin încheierea pronunțată la data de 04.03.2019 a fost menținută măsura arestării persoanei extrădabile în vederea extrădării pe o perioadă de 19 de zile, începând cu data de 05.03.2019 până la 23.03.2019, inclusiv.

S-a dispus traducerea în regim de urgență a actelor ce urmează a fi comunicate persoanei extrădabile.

Cheltuielile judiciare aferente prezentei proceduri și onorariu interpret, au rămas în sarcina statului și se vor vira din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele:

Parchetul de pe lângă Judecătoria din Krusevac a înaintat Judecătoriei din Krusevac rechizitoriul nr. x din 27.06.2013 privind pe inculpatul A. din Kraljevo, cetățean al Republicii Serbia, pentru săvârșirea infracțiunii de periclitare siguranță prev. de art. 138 alin. (2) rap. la alin. (1) C. pen.

Din descrierea faptelor rezultă că în perioada 22.07.2012 - 05.08.2012, în Brus, persoana căutată a telefonat victimei B. de pe telefoanele proprii și i-a trimis mesaje, amenințând că o va omorî sau vătăma în așa fel încât va "ajunge într-un scaun cu rotile". În perioada 28.03.2013 - 01.04.2013 el a telefonat victimei de la un telefon public din penitenciarul din Nis, unde executa pedeapsa cu închisoarea și a amenințat-o din nou.

În perioada 22.07.2012 - 29.03.2013, A. l-a sunat pe tatăl victimei, C. din Brus, de pe mai multe telefoane mobile ale sale și de la telefonul public al penitenciarului din Nis și l-a amenințat că îl omoară și îl arde.

La o dată nespecificată din iulie 2012, persoana căutată l-a sunat pe bunicul victimei, D. din Aleksandrovac, de mai multe ori, amenințându-l cu moartea.

La procesul aflat pe rolul Judecătoriei din Brus s-a prezentat la patru ședințe de judecată pentru dezbaterea fondului, ulterior nu a mai fost găsit la adresele cunoscute, la care i-au fost trimise citațiile.

Prin încheierea pronunțată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016 în dosarul x/2016 s-a dispus măsura arestării preventive față de inculpatul A., fiind emis la data de 17.08.2018 ordinul de emitere a mandatului internațional de arestare.

La data de 11.02.2019 s-a înregistrat adresa din 11.02.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., față de care a fost emisă o difuziune de urmărire internațională prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol, emisă în baza mandatului de arestare sau hotărâre juridică având același efect nr. x emis la data de 17.08.2018 de către Tribunalul din Brus - Serbia, pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art. 138 secțiunea 2 referitoare la secțiunea 1 C. pen. al Republicii Serbia.

S-a menționat în propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova că prin ordonanța nr. 9/2019 din 11.02.2019, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus reținerea pe timp de 24 de ore a numitului A., care se află în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Dolj cu începere de la data de 11.02.2019, ora 14:25 până la 12.02.219, ora 14:25.

La propunere s-a anexat: difuziunea de urmărire internațională privind persoana solicitată A., cererea formulată de luare a măsurii arestului preventiv în vederea extrădării, copia adresei Biroului Național Interpol nr. x/GHV din 11.02.2019, proces-verbal de identificare, ordonanța de reținere, copia declarației persoanei solicitate.

Prin încheierea nr. 11 din data de 12.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2019 s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 21 zile, începând cu data de 12.02.2019 până la data de 04.03.2019, inclusiv și s-a acordat termen la data de 04.03.2019 în vederea înaintării cererii de extrădare.

S-a emis adresă la Ministerul Justiției- Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant împreună cu informațiile prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 .

La data de 22.02.2019 Ministerul Justiției a înaintat atât instanței, cât și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie, cererea de extrădare însoțită de ordinul de emitere a mandatului de arestare internațional, încheierea pronunțată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016, propunerea de punere sub acuzare a Parchetului din Krusevac din data de 27.06.2013, extras din C. pen. al Republicii Serbia, certificat privind cetățenia persoanei solicitate, traduse în limba română.

La data de 01.03.2019 persoana extrădabilă a formulat în scris motivele opoziției la extrădare întemeiată pe dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, care prevăd că " extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării de sănătate."

A menționat că este încadrat în grad de handicap, care necesită asistență la toate activitățile zilnice, locuiește în Frankfurt de 3 ani și în această perioadă nu a fost căutat de organele de poliție, deși autoritățile din Serbia cunoșteau acest aspect.

De asemenea, a susținut că în Germania are o fiică de 14 ani, pe care mama acesteia i-a încredințat-o, iar în situația în care ar fi încarcerat în Serbia fiica ar rămâne singură în Germania și chiar dacă și aceasta ar pleca în Serbia, amândoi ar fi în pericol, întrucât persoanele care au comis atentate împotriva sa în anul 2001 nu au fost găsite și pedepsite până în prezent. Prin urmare, dacă extrădarea va avea loc viața și libertatea sa și a fiicei sale ar fi puse în pericol și trebuie avut în vedere interesul superior al minorei.

Instanța de fond raportat la opoziția persoanei solicitate la extrădare, a apreciat că motivele invocate de cetățeanul sârb privind situația sa socială, familială și de sănătate nu se încadrează în cauzele obligatorii de refuz, iar susținerea că s-ar fi retras plângerea penală de către una dintre cele trei persoane vătămate și s-ar fi încetat față de el procesul penal la Judecătoria Brus, la data de 14 februarie 2019, nu este fondată, constatându-se că autoritățile sârbe, după trimiterea cererii de extrădare din data de 14 februarie 2019, nu au retras mandatul de arestare internațional și nu au comunicat Ministerului de Justiție român sau instanței române modificarea situației juridice.

Astfel instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile extrădării, astfel cum sunt prevăzute de art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 și Convenția europeană de extrădare încheiată la Paris ratificată de România și Republica Serbia.

Împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestația de față, solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de extrădare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând contestația formulată de persoana extrădabilă A., împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, atât în raport, cu susținerile apărătorului, cât și cu conținutul actelor și lucrărilor din dosar, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Convenției europene de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 și ratificată atât de România și Republica Serbia.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

În cauză, Parchetul de pe lângă Judecătoria din Krusevac a înaintat Judecătoriei din Krusevac rechizitoriul nr. x din 27.06.2013 privind pe inculpatul A. din Kraljevo, cetățean al Republicii Serbia, pentru săvârșirea infracțiunii de periclitare siguranță prev. de art. 138 alin. (2) rap. la alin. (1) C. pen.

În cauză s-a reținut că prin încheierea pronunțată de Judecătoria din Brus la data de 14.11.2016 în dosarul x s-a dispus măsura arestării preventive față de inculpatul A., fiind emis la data de 17.08.2018 ordinul de emitere a mandatului internațional de arestare.

Înalta Curte constă că, potrivit art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 în cauză sunt îndeplinite condițiile de extrădare ale numitului A.

Astfel, cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare sârbe în baza mandatului de arestare emis de acestea cuprinde informațiile prevăzute de art. 12 din Convenția europeană de extrădare, ratificată prin Legea nr. 80/1997, fiind îndeplinite și condițiile prev. de art. 2 din aceeași convenție, faptele sunt prevăzute de legea ambelor părți (au corespondent în legislația română în infracțiunea de amenințare prev. de art. 206 C. pen.), fiind sancționate cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an.

Înalta Curte, în acord cu instanța de fond constată că în mod corect motivele invocate de cetățeanul sârb (situația socială și familială, starea de sănătate) nu se încadrează în motivele opționale de refuz prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Referitor la motivul de refuz al extrădării potrivit cu care plângerea penală formulată împotriva sa ar fi fost retrasă, Înalta Curte constată că autoritățile sârbe nu au comunicat Ministerului de Justiție român sau instanței române modificarea situației juridice, și nu au retras mandatul de arestare internațional, după trimiterea cererii de extrădare din data de 14 februarie 2019.

Totodată în mod corect s-a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 10 din Convenția europeană de extrădare, termenul prescripției răspunderii penale prevăzut de legea română nefiind împlinit.

Astfel, în sarcina persoanei extrădabile A. s-a reținut că în perioada 22.07.2012 - 05.08.2012, în Brus, a telefonat victimei B. de pe telefoanele proprii și i-a trimis mesaje, amenințând că o va omorî sau vătăma în așa fel încât va "ajunge într-un scaun cu rotile", că la o dată nespecificată din iulie 2012, acesta l-a sunat pe bunicul victimei, D. din Aleksandrovac, de mai multe ori, amenințându-l cu moartea, că în perioada 22.07.2012 - 29.03.2013, A. l-a sunat pe tatăl victimei, C. din Brus, de pe mai multe telefoane mobile ale sale și de la telefonul public al penitenciarului din Nis și l-a amenințat că îl omoară și îl arde iar, în perioada 28.03.2013 - 01.04.2013, persoana căutată a telefonat victimei de la un telefon public din penitenciarul din Nis, unde executa pedeapsa cu închisoarea și a amenințat-o din nou.

Prin urmare, activitatea infracțională reținută în sarcina numitului A. s-a desfășurat în intervalul de timp iulie 2012-1 aprilie 2013, termenul de prescripție a răspunderii penale calculându-se de la data epuizării infracțiunii, respectiv 1 aprilie 2013.

Potrivit Art. 122 alin. (1) lit. e) și art. 124 cu referire la art. 193(infracțiunea de amenințare) din C. pen. din 1969 - în vigoare la data săvârșirii faptelor -, termenul de prescripție specială ar fi de 6 ani, împlinindu-se, conform art. 122 alin. (2) din același act normativ, la data de 31 martie 2019.

De asemenea, conform art. 154 alin. (1) lit. e) și art. 155 alin. (4) cu referire la art. 206 (infracțiunea de amenințare) din C. pen. în vigoare, termenul de prescripție specială ar fi tot de 6 ani, împlinindu-se, conform art. 154 alin. (2) din același act normativ, la data de 31 martie 2019.

Față de ceste aspecte, se constată că în cauză nu este incident motivul de refuz obligatoriu al extrădării prevăzut de art. 10 din Convenția europeană de extrădare, respectiv de art. 33 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit căruia:

"extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislației române, fie potrivit legislației statului solicitant".

Se constată totodată că persoana extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Referitor la susținerea persoanei extrădabile, în sensul că nu a săvârșit fapta pentru care este acuzat, Înalta Curte reamintește că în cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Nu poate fi primită nici susținerea persoanei extrădabile că nu va beneficia de un proces echitabil în Serbia, în condițiile în care una din premisele încheierii Tratatului de extrădare este faptul că sistemele de justiție ale celor două părți contractante oferă garanții suficiente, în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.. Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen.. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 06 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba germană se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 martie 2019.