ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3149/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

În cadrul art. 2 din această hotărâre s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunale și Curți de apel, cu includerea posturilor vacante de președinte de secție.

Pentru a hotărî astfel, Plenul a avut în vedere că potrivit art. 4 alin. (2

1

) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare au fost consultate instanțele și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu numărul de posturi ce se vor scoate la concurs, iar în cazul instanțelor și cu privire la repartizarea posturilor pe secții și la specializarea necesară ocupării posturilor vacante, relevantă pentru stabilirea materiilor de concurs.

Potrivit art. 3 din aceeași hotărâre de organizare a concursului s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la parchetele de pe lângă tribunale și Curți de apel, nefiind incluse posturile de la parchetele militare având în vedere propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În raport de situațiile prezentate de instanțe, Plenul a stabilit oportunitatea scoaterii la concurs doar pentru instanțele judecătorești a posturilor de execuție vacante de judecător și a posturilor vacante de președinte de secție.

Contestatorul A. a participat la concursul de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din data de 26.11.2017. optând pentru promovarea efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru promovarea efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au fost scoase la concurs 3 posturi, pentru care s-au prezentat 16 candidați în privința cărora comisia de organizare a concursului a constatat îndeplinirea condițiilor de participare la concurs, prevăzute la art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, posturile scoase la concurs fiind ocupate prin promovare de către candidații care s-au clasat pe primele trei poziții, respectiv B. (media generală 9,575), C. (media generală 9,425) și D. (media generală 9,050), astfel cum rezultă din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1416 din 19 decembrie 2017.

Potrivit rezultatelor finale ale concursului de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017, petentul A. s-a clasat pe poziția a 9-a, obținând media generală 8.475 și note mai mari de 5 la toate materiile de concurs.

Prin cererea înregistrată în 7 martie 2018, contestatorul A., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a solicitat promovarea efectivă într-o funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, conform art. 30 alin. (1) din Regulament, prin valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017.

În ceea ce privește concursul din data de 26 noiembrie 2017, rezultatele finale au fost validate în ședința din data de 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că termenul de 3 luni privind valorificarea rezultatelor s-a împlinit la data de 19 martie 2018.

În ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 20 martie 2018, pe cele două posturi de execuție vacante, au fost promovați efectiv, prin valorificarea rezultatelor la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017, candidații clasați pe pozițiile a 4-a și a 5-a respectiv doamna procuror E. (media generală 9,000) și doamna procuror F. (media generală 8,950).

Prin Hotărârea nr. 308 din 20 martie 2018, ce face obiectul prezentei contestații, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de domnul procuror A., motivat de faptul că la data expirării termenului de valorificare nu existau posturi vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În susținerea cererii, s-a arătat în esență că hotărârea contestată este nelegală având în vedere că din situația posturilor vacante ce a fost afișată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 2 februarie 2018 și la data de 4 aprilie 2018 a rezultat că în cadrul acestei unități de parchet au existat două posturi vacante pentru funcții de conducere.

Susține contestatorul că în cadrul listei privind concursul pentru numirea în funcții conducere a judecătorilor și procurorilor din perioada 23 martie - 28 iunie 2018 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu au figurat ca fiind vacante funcțiile de procuror general și procuror general adjunct, sens în care apreciază că cele două posturi de conducere priveau funcțiile de procuror șef de secție.

Contestatorul face trimitere la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a statuat că nu poate fi refuzată valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcție pe motivul că postul vacant era aferent unei funcții de conducere.

Contestatorul susține că nu putea fi respinsă cererea sa de valorificare a rezultatului privind promovarea efectivă într-o funcție de execuție în cazul în care existau posturi vacante de conducere pentru funcțiile de procuror șef secție. În acest sens, arată că promovarea nu ar fi condus la ocuparea unui post peste schema generală a unității de parchet, atâta vreme cât funcția de conducere se va ocupa de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În susținerea acestor argumente, contestatorul precizează că după validarea concursului, în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 26 februarie 2018 s-a dispus să fie incluse în procedura valorificării și posturile aferente funcțiilor vacante de președinte de secție, astfel încât, pentru identitate de rațiune, aceeași soluție trebuia aplicată și în situația posturilor aferente funcțiilor vacante de procuror șef de secție.

Contestatorul precizează că în procedura valorificării rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de execuție trebuia avut în vedere și locul devenit vacant ca urmare a detașării în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru o perioadă de 3 ani a doamnei procuror G..

La data expirării termenului prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulament, susține intimatul, erau doar două posturi vacante care puteau fi ocupate în procedura valorificării rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de execuție.

Pe cele două posturi vacante au fost promovați efectiv, prin valorificarea rezultatelor la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017, candidații clasați pe pozițiile a patra și a cincea.

Cu privire la postul de conducere vacant, intimatul arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis o hotărâre în sensul de a include în lista posturilor vacante și pe cele de procuror-șef de secție, iar cu privire la postul susceptibil de a fi ocupat prin valorificare ca urmare a detașării unui procuror în cadrul aparatului propriu al intimatului, se susține de asemenea, că un asemenea post devine vacant numai ca urmare a emiterii unei hotărâri în acest sens.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației de față

Contestația este neîntemeiată și urmează a fi respinsă în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004, modificată și completată și art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

Din actele dosarului reiese faptul că, termenul de trei luni privind valorificarea rezultatelor concursului din data de 26 noiembrie 2017 s-a împlinit la data de 19 martie 2018.

Contestatorul susține că, în interiorul termenului de valorificare erau vacante două posturi pentru funcții de conducere, procuror-șef de secție, astfel că situația acestuia este identică cu cea descrisă în Deciziile nr. 573 din 1 martie 2016 și nr. 896 din 23 martie 2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din înscrisurile aflate la dosar reiese și împrejurarea că, după validarea concursului, în ședința Plenului din data de 26 februarie 2018 s-a dispus includerea în procedura valorificării a posturilor aferente funcțiilor vacante de președinte de secție și, prin urmare, susține contestatorul, s-a creat o discriminare între judecători și procurori.

Contestatorul mai susține că trebuie să fie avut în vedere și postul ce urma să devină vacant, prin detașarea unui procuror în aparatul propriu al intimatului, conform Hotărârii de principiu nr. 926 bis din 13 decembrie 2011 a Plenului CSM.

Detașarea a fost hotărâtă de secția contencios administrativ și fiscal pentru Procurori a CSM în data de 3 aprilie 2018, deși candidata susținuse întreaga procedură, inclusiv interviul anterior datei de 16 februarie 2018, în perioada de valorificare.

Înalta Curte de Casație și Justiție Curte apreciază, în raport de jurisprudența invocată de contestator, că aceasta nu este aplicabilă speței de față, deoarece cuprinde ipoteze diferite.

Prin Decizia nr. 573 din 1 martie 2016 s-a analizat existența unor hotărâri contradictorii emise de Plenul CSM, cu privire la scoaterea la concurs a unui post de conducere - președinte de secție și faptul că acesta nu are competența să dispună modificări referitoare la structura și competența nominală a secțiilor instanței, această atribuție revenind colegiului de conducere.

Decizia nr. 896 din 23 martie 2016 s-a pronunțat cu privire la situația în care neanalizarea cererilor de valorificare în interiorul termenului s-a datorat unor circumstanțe subiective și nearătate de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cauza de față, Plenul CSM prin Hotărârea nr. 155 din 26 februarie 2018 a menținut soluțiile de principiu stabilite prin Hotărârea nr. 496/2016.

În plus, având în vedere că la concursul de promovare în funcții de execuție au fost incluse în lista posturilor vacante și posturi de președinte de secție, Plenul a apreciat că este oportun a se avea în vedere aceste posturi și în procedura valorificării.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 941 din 21 septembrie 2017 s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunale și curți de apel, ocazie cu care au fost incluse și posturile vacante de președinte de secție, fără a se hotărî similar și în privința posturilor vacante de procuror șef de secție.

Pentru a lua o astfel de hotărâre, Plenul a procedat la consultarea instanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că în lista posturilor scoase la concurs, nu figurează posturile de conducere aferente funcțiilor de procuror șef de secție.

Plenul CSM este singurul în măsură și are competența legală să aprecieze cu privire la posturile ce vor fi scoase la concursul de promovare în funcții de execuție și la procedura ulterioară de valorificare a rezultatelor.

Hotărârile Plenului CSM sus-menționate nu au fost atacate în instanță, astfel că acestea își produc efectele prevăzute de lege.

O altă ipoteză era aceea în care Plenul nu ar fi emis hotărâri prin care să precizeze în mod neechivoc că numai posturile de președinte de secție se află pe lista celor scoase la concursul de promovare și în procedura de valorificare, sens în care, interpretarea făcută de contestator ar fi devenit fondată.

Or, în cazul de față, voința autorității intimate, permisă de dispozițiile legale s-a exercitat în limitele competențelor sale, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ, exercitarea dreptului de apreciere nefiind afectat de existența excesului de putere.

Nu se poate vorbi nici de existența unei discriminări între judecători și procurori, deoarece aceștia nu se află în situația identică, rațiunile în vederea scoaterii posturilor la concursul de promovare ținând de situația concretă a fiecărei instanțe sau fiecărui parchet, în contextul mai larg al gestionării eficiente a resursei umane, ce este dată chiar în competența intimatului.

Prin urmare, cererea contestatorului de valorificare a rezultatului la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017, cu privire la cele două posturi de conducere de procuror-șef de secție, existente în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.

Referitor la incidența Hotărârii Plenului CSM nr. 926 bis din 13 decembrie 2011, prin care s-a stabilit cu valoare de principiu că, pentru procedura de valorificare vor fi avute în vedere și posturile ce vor deveni vacante ulterior datei de expirare a termenului de valorificare (în speță 19 martie 2018), însă ca urmare a unor măsuri dispuse în termenul de valorificare a rezultatelor concursului, se constată că prin Hotărârea nr. 155 din 26 februarie 2018, s-au menținut dispozițiile hotărârii de principiu.

Pentru aplicarea Hotărârii nr. 926 bis din 13 decembrie 2011, este obligatoriu ca măsurile de vacantare a postului să aibă loc până la expirarea termenului de valorificare a rezultatelor, respectiv 19 martie 2018.

Contestatorul susține că în data de 16 martie 2018 s-a luat de către secția pentru procurori a Consiliului o măsură ce conduce la concluzia că dna procuror G. va fi detașată în cadrul aparatului propriu, iar postul său va deveni cu certitudine vacant, chiar dacă hotărârea de detașare a fost emisă ulterior, în data de 3 aprilie 2018, după împlinirea termenului de valorificare.

Prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2018, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că în urma interviului susținut de către procurorii candidați, urmează să decidă cu privire la o eventuală detașare a acestora în cadrul aparatului propriu al intimatului.

Decizia de detașare a fost luată prin Hotărârea nr. 199 din 3 aprilie 2018, astfel că cele învederate de contestator nu se confirmă, deoarece în data de 19 martie 2018 nu se luase nicio măsură în privința detașării doamnei procuror, chiar dacă aceasta susținuse un interviu în acest scop.

Prin urmare, Înalta Curte va constata ca fiind neîntemeiat și cel de-al doilea motiv al contestației formulate ce conduce la respingerea cererii în integralitate și la menținerea hotărârii atacate, ca fiind dată în conformitate cu prevederile legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 308 din 20 martie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL