ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2491/2018

Dosarul nr. x. 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 22 septembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, contestatorii A. și B. au formulat contestație împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 941 din 21 septembrie 2017 referitoare la organizarea concursului de promovare în funcții de execuție, a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, prin care au fost excluse de la promovare locurile vacante la parchetele militare, solicitând anularea acesteia exclusiv sub aspectul excluderii posturilor vacante de la parchetele militare, pct. I.A.

Totodată, contestatorii au solicitat obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii la modificarea listei posturilor vacante pentru promovare în funcții de execuție (anexa 4), în sensul includerii posturilor vacante existente, în prezent, sau care urmează a se vacanta la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În motivare, contestatorii au susținut că Plenul C.S.M. a stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la parchetele militare de pe lângă tribunale și curți de apel, fără a include și posturile vacante la parchetele militare având ca singur fundament propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere ce nu a fost publicată și nu este cunoscut motivul invocat. Arată că Plenul C.S.M., în momentul în care stabilește lista posturilor pentru promovare în funcții de execuție, are ca și unic criteriu legal de analiză, posturile vacante existente sau care urmează a se vacanta, potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004. Apreciază că excluderea anumitor posturi de la examenul de promovare, în condițiile în care posturile respective sunt vacante, nu are temei legal și nici justificare obiectivă. Potrivit listei situației posturilor ocupate/vacante publicate de C.S.M. la data de 04 septembrie 2017, la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel exista un post vacant la care se adaugă un post care a fost vacant prin numirea procurorului militar C. într-o funcție de conducere, plus un post care urmează a se vacanta odată cu publicare în Monitorul Oficial al decretului de pensionare a procurorului militare D. Consideră că nu poate fi nici un motiv obiectiv și nici un temei legal pentru care posturile vacante de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel să nu fie scoase la concursul de promovare din data de 26 noiembrie 2017. În opinia contestatorilor, hotărârea contestată le restrânge dreptul legitim de a putea candida la examenul de promovare și de a decide evoluția și cariera profesională, cu atât mai mult cu cât la toate celelalte parchete au fost scoase la concursul de promovare toate posturile vacante inclusiv cele care urmau a se vacanta la momentul publicării decretelor de pensionare a mai multor procurori. În drept, au întemeiat contestația pe prevederile Legii nr. 303/2004, ale Legii nr. 304/2004, Legii nr. 317/2004, Legii nr. 554/2004, C. proc. civ. Au anexat înscrisuri la contestația formulată și dovada înregistrării plângerii prealabile. 1.2. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării contestației și excepția inadmisibilității. În subsidiar, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. Cu privire la excepția inadmisibilității, a susținut că Hotârârea Plenului C.S.M. nu reprezintă un act administrativ în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea nr. 554/2004. Referitor la fondul cauzei, a arătat că, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2 1 ) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006, la promovarea efectivă, posturile se stabilesc de către C.S.M. pentru fiecare instanță și fiecare parchet, iar pentru tribunale și curți de apel, pe secții și specializări, în funcție de necesarul de resurse umane, Consiliul având atributul exclusiv în stabilirea numărului de locuri scoase la concurs. Cu referire la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, precizează că la această unitate exista un singur post vacant susceptibil de ocupare prin promovare și nu 3 posturi. Postul ocupat de doamna procuror D. nu era vacant la data de 21.09.2017 întrucât nu fusese emis decretul Președintelui României. Postul vacant la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel afișat pe pagina de internet a C.S.M. la data de 04.09.2017 a fost ocupat din data de 27.08.2017 ca urmare a expirării mandatului de procuror militar-șef secție judiciar al domnului procuror militar E. și revenirii sale într-o funcție de execuție la același parchet astfel că includerea acestui post la data de 04.09.2017 în lista celor vacante a fost eronată. Subliniază că în lista finală a posturilor scoase la concursul de promovare nu a fost inclus nici un post pentru promovarea efectivă a judecătorilor și procurorilor la instanțele sau parchetele militare, nefiind incluse locuri nici pentru promovarea pe loc, existând și alte parchete sau instanțe cu privire la care nu au fost scoase la concurs toate posturile vacante, nu doar la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Consideră că în mod judiciar Plenul C.S.M. a procedat la neincluderea postului vacant existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în cadrul celor scoase la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc. Intimatul a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii Hotărârii Plenului nr. 941/21.09.2017. 1.

Contestatorii au formulat o cerere de completare la contestația inițială, cererea înregistrată la data de 21 octombrie 2017. În opinia lor, Plenul C.S.M., în contradicție cu precizările din adresa nr. x emisă de Procurorul general al P.ÎCCJ și cu minuta Comisiei nr. 2 - Resurse umane și organizare din data de 18.09.2017, a hotărât neincluderea în lista posturilor vacanta scoase la concurs a postului vacant sau care urmează a se vacanta prin publicarea decretului de pensionare, existente la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Consideră că simpla trimitere la volumul de activitate al parchetelor civile la nivel național, fără o analiză concretă a volumului de activitate, pe fiecare unitate de parchet în parte și fără consultarea procurorului general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel nu poate justifica neincluderea în lista posturilor vacante scoase la concurs a funcțiilor de execuție vacante existente la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Apreciază că o trimitere sumară la volumul de activitate echivalează cu o lipsă de motivare a actului administrativ contestat. La cererea completatoare au anexat înscrisuri. 1.

Contestatorul A. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției netimbrării ca rămasă fără obiect întrucât a achitat taxa de timbru, a solicitat respingerea excepției inadmisibilității ca neîntemeiată și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept. Cu privire la apărările formulate de intimat prin întâmpinare, contestatorul și-a menținut argumentele învederate prin contestație și cererea de completare a contestației, depunând la dosar tabelul privind candidații procurori participanți la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017. 1.

Intimatul a formulat întâmpinare la cererea completatoare prin care a invocat excepția nulității contestației completatoare ca fiind nesemnată, excepția inadmisibilității contestației completatoare iar în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, reiterând apărările formulat prin întâmpinarea inițială. În plus, a evidențiat faptul că adresa nr. x a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la care contestatorii au făcut trimitere nu vizează și postul existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Organul de atribuții exclusive în stabilirea posturilor pentru concursul de promovare în realizarea politicii de resurse umane la nivelul instanțelor și parchetelor este Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, arată că în considerentele hotărârii contestate sunt prezentate argumentele avute în vedere de Plen în adoptarea soluției. 1.

Contestatorul A. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției nulității contestației completatoare, urmând a semna cererea de completare, respingerea excepției inadmisibilității iar pe fondul cauzei, admiterea contestației astfel cum a fost formulată. 1.

Prin contestația completatoare înregistrată la data de 3 ianuarie 2018, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1318 din data de 19 decembrie 2017, pct. 7, prin care a fost invalidat rezultatul contestatorului, candidat având codul de concurs x, la concursul pentru promovarea în funcții de execuție, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, din data de 26 noiembrie 2017. De asemenea, a solicitat obligarea intimatului să valideze rezultatele obținute de contestator, la concursul pentru promovarea în funcții de execuție, efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor, din data de 26 noiembrie 2017 și, pe cale de consecință, să dispună promovarea efectivă a contestatorului de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, începând cu data de 01 ianuarie 2018. În motivare, contestatorul a susținut că motivele de nelegalitate a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1318 din data de 19 decembrie 2017 sunt o consecință a nelegalității Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 sub aspectul exceptării locurilor vacante existente la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. 1.

Intimatul a formulat întâmpinare la contestația completatoare prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că neincluderea postului vacant existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în cadrul celor scoase la concursul de promovare nu conduce la încălcarea dreptului contestatorului de a promova în grad profesional, deoarece acest drept nu este absolut, fiind supus unor condiționări. Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, răspunzând punctual apărărilor învederate de intimat. 2. Dosarul nr. x. 2.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 17 noiembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, contestatorul A. a formulat contestație solicitând următoarele: - Anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1189 din 16 noiembrie 2017 prin care s-a respins contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 960 din 7 noiembrie 2017 a secției pentru Procurori; - Anularea Hotărârii nr. 690 din 7 noiembrie 2017 a secției pentru Procurori prin care s-a respins contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 22 din 30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție, a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc; - Anularea Hotărârii nr. 22 din 30.10 2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție, a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, la București, la data de 26 noiembrie 2017 prin care s-a respins candidatura contestatorului cu motivarea că nu au fost scoase locuri de promovare efectivă la parchetele militare; - Constatarea îndeplinirii condițiilor de participare la concurs și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii, secției pentru Procurori și a Comisiei de Organizare a Concursului să aprobe participarea contestatorului la concursul de promovare în funcții de execuție, a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, la București, la data de 26 noiembrie 2017, astfel cum a fost formulată cererea de înscriere la concurs. 2.2. Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes întrucât contestatorul a participat la concursul de promovare organizat- în data de 26.11.2017 iar în subsidiar, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. 2.3. Prin încheierea din data de 27 martie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x s-a dispus conexarea dosarului nr. x la dosarul nr. x, înregistrat inițial. II. Aspecte procesuale. La termenul de judecată din data de 29 mai 2018, Înalta Curte a luat act de precizarea contestatorului prezent A. în sensul renunțării la susținerea cererii privind sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu pronunțarea unei hotărâri preliminare întrucât a rămas fără obiect, apreciind că se impune respingerea excepției inadmisibilității contestației după ce a formulat precizările în sensul că a înțeles să conteste și hotărârea de invalidare a rezultatelor. De asemenea, în ceea ce privește excepția netimbrării contestației, s-a constatat că litigiile referitoare la drepturile și cariera magistraților sunt scutite de plata taxei de timbru, prin raportare la prevederile art. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013. III. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție. 1. Asupra excepției inadmisibilității invocată de intimat: Intimatul a invocat excepția inadmisibilității contestației prin perspectiva faptului că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 nu reprezintă un act administrativ în înțelesul dat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Înalta Curte reține că prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 s-a stabilit organizarea unui concurs pentru promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, fiind adoptată în baza prevederilor art. 43 din Legea nr. 303/2004 potrivit căruia: "(1) Promovarea judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat- la nivel național, în limita posturilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete". Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice". Din perspectiva definiției legale, se constată că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 întrunește condițiile pentru a putea fi calificată ca și act administrativ și astfel cum a precizat chiar intimatul, poate fi contestată odată cu hotărârea de validare a rezultatelor concursului. Or, în cauză s-a formulat contestație și împotriva Hotărârii Plenului nr. 1318/19.12.2017 prin care a fost invalidat rezultatul obținut la concursul pentru promovare în funcții de execuție organizat- la data de 26.11.2017 astfel că nu se vor reține susținerile intimatului, urmând a fi respinsă excepția inadmisibilității contestației formulate în cadrul dosarului nr. x, ca neîntemeiată. 2. Analizând contestația formulată în cadrul dosarului nr. x, astfel cum a fost completată, având ca obiect Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 și punctul 7 din Hotărârea Plenului nr. 1318/19.12.2017, Înalta Curte constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente: Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 s-a stabilit organizarea unui concurs pentru promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, la data de 26 noiembrie 2017. La art. 3 din Hotărâre s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel, nefiind incluse posturile de la parchetele militare. În motivarea Hotărârii contestate, s-a reținut că, la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, la data de 07 septembrie 2017, s-a vacantat un post de execuție prin numirea unui procuror militar într-o funcție de conducere. A fost avută în vedere adresa nr. x emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a apreciat că se impune scoaterea la concursul de promovare a tuturor posturilor vacante de execuție din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, având în vedere dinamica volumului de activitate de la aceste parchete, precum și faptul că promovarea este principala modalitate de ocupare a posturilor de la parchetele de pe lângă curțile de apel și de pe lângă tribunale. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că la acest moment nu se impune organizarea concursului de promovare la secția Parchetelor Militare, întrucât au fost dispuse măsuri de soluționare cu celeritate a unor cauze complexe înregistrate la această secție, inclusiv prin delegarea unor procurori pe posturile vacante existente. Față de înscrisurile prezentate și listei posturilor de procuror de execuție vacante ce au fost propuse pentru concursul de promovare efectivă în funcții de execuție aferent anului 2017, se reține că în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a fost un singur post vacant și nu trei posturi, așa cum susțin contestatorii. Cu privire la postul vacant afișat pe pagina de internet a C.S.M. la data de 04.09.2017, Direcția Resurse Umane și Organizare- Serviciul Resurse Umane pentru Parchete a precizat, prin adresa nr. x/2017, că toate posturile de execuție erau ocupate, ultimul fiind ocupat la data de 27.08.2017 ca urmare a expirării mandatului de procuror militar șef secție judiciară a domnului procuror militar E. și revenirii sale într-o funcție de execuție la același parchet astfel că mențiunea în sensul existenței unui post de execuție vacant la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel la data de 04.09.2017 este eronată. De asemenea, nu a fost avut în vedere postul ce urma a se vacanta ca urmare a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 814/14.09.2017 prin care s-a propus eliberarea din funcție prin pensionare a doamnei Procuror D. întrucât nu se publicase decretul Președintelui României la data când s-a emis Hotărârea Plenului C.SM. din data de 21.09.2017. Plecând de la adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la dezbaterile din Comisia nr. 2 - Resurse umane și organizare din data de 18.09.2017, Plenul a apreciat că la acest concurs nu se impune scoaterea posturilor vacante de execuție de la nivelul parchetelor militare, având în vedere volumul redus de activitate al acestor parchete, comparativ cu media înregistrată la nivel național. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 317/2004: "Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare". Conform dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004: "(1) Promovarea judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat- la nivel național, în limita posturilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete. (2) Concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii". Dispozițiile art. 106 lit. f) din același act normativ prevăd: "Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: (f) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor". Prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor. Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulament: "(1) Data și locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (2 1 ) și (2 2 ), modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, precum și tematica și bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii și a Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs". Art. 4 din Regulament prevede că: "(2) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct. (2 1 ) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanță și fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pentru tribunale și curți de apel, pe secții și specializări, în urma consultării instanțelor și parchetelor, în funcție de necesarul de resurse umane". Din analiza sistematică a textelor legale redate anterior, rezultă că posturile se stabilesc pentru fiecare instanță și parchet nu doar pe baza numărului de posturi vacante existente, așa cum interpretează contestatorii ci inclusiv pe baza necesarului de resurse umane astfel că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 a fose emisă cu respectarea atât a prevederilor Legii nr. 303/2004 cât și a dispozițiilor legislației secundare, reprezentată de Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor. În consecință, intimatul nu are obligația legală de a include la concursul pentru promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor toate posturile existente, doar în baza criteriului posturilor vacante ci are posibilitatea legală de apreciere și asupra oportunității ocupării acestor posturi, astfel că este irelevant, din această perspectivă, numărul de posturi vacante la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel. Sintagma "în limita posturilor vacante existente" prevăzută la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 are semnificația că nu pot fi scoase la concursul de promovare efectivă mai multe posturi decât cele vacante însă nu există nici un impediment legal pentru intimat în a hotărî cu privire la numărul de posturi vacante scoase la concurs, în funcție de rațiunile și necesitățile sistemului judiciar. Din perspectiva analizării respectării limitelor excesului de putere astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, se reține atributul Consiliului Superior al Magistraturii în a aprecia și implicit, a stabili numărul de posturi scoase la concursul de promovare. Oportunitatea actului administrativ este consecința dreptului de apreciere al instituției publice, libertatea de apreciere nefiind contrară principiului legalității iar în cazul de față, reglementările legale conferă Consiliului Superior al Magistraturii putere discreționară, materializată prin posibilitatea de apreciere asupra oportunității unei atitudini sau acțiuni concretizată în emiterea hotărârilor cu caracter de act administrativ, în limitele legale. Tocmai în virtutea dreptului de apreciere, intimatul a considerat că nu se impune includerea la concurs a posturilor vacante pentru promovarea în funcții de execuție nici din cadrul parchetelor militare dar nici din cadrul Secțiilor Parchetelor Militare, în condițiile în care la Secțiile respective existau patru posturi vacante. În exercitarea controlului judecătoresc asupra legalității și oportunității actului contestat, Înalta Curte constată că intimatul nu a manifestat un exces de putere care, în înțelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, reperezintă "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor". Înalta Curte nu va reține producerea unei vătămări contestatorilor prin faptul că nu au fost scoase la concurs posturile pentru promovare în funcții de execuție din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel întrucât dreptul acestora de a candida la examenul de promovare reprezintă o vocație și nu un drept absolut care să nu poată fi supus analizei din perspectiva respectării criteriilor prevăzute de Regulament. Cu privire la critica contestatorilor referitoare la faptul că nu a fost consultat Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, se reține că intimatul, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2 1 ) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, are atribuții exclusive în stabilirea numărului de posturi scoase la concurs, având la bază ca și criteriu de apreciere, necesarul de resurse umane ale instanțelor sau parchetelor. Tocmai în vederea stabilirii necesarului de resurse umane există posibilitatea consultării instanțelor sau parchetelor, această operațiune intrând tot în marja de apreciere a intimatului, fără a fi transpusă într-o obligație legală, textul nefăcând referire la obligația de a fi solicitat un aviz consultativ. În cazul de față, intimatul a apreciat că nu se impune consultarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel, în vederea stabilirii necesarului de resurse umane, întrucât se stabilise anterior faptul că instanțele militare au un volum redus de activitate comparativ cu media la nivel național. Astfel, prin nota nr. x/2016 a Direcției resurse umane și organizare - Serviciul resurse umane a fost supusă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii o analiză a eficienței economice a activității desfășurate la nivelul instanțelor militare, pentru a se aprecia asupra oprtunității menținerii sau desființării acestor instanțe. Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 693/07.06.2016 s-a apreciat că este oportună desființarea instanțelor militare pentru argumentul că volumul de activitate înregistrat la nivelul instanțelor militare nu justifică menținerea acestora, fiind mult mai util ca resursele umane existente la nivelul acestor instanțe să fie distribuite către instanțele civile cu o încărcătură mai mare de dosare. A constatat Plenul că există în mod evident o distonanță între instanțele militare și cele civile întrucât dinamica și volumul de activitate înregistrat la nivelul instanțelor militare sunt foarte scăzute în raport cu celelalte instanțe. Raționalizarea instanțelor și parchetelor presupune redesenarea hărții administrative judiciare în vederea eficientizării și creșterii calității actului de justiție fie prin rearondare administrativ judiciară, fie prin desființarea de instanțe și parchete, avându-se în vedere și ultimul raport al Comisiei Europene din luna ianuarie 2015. Dat fiind opinia exprimată anterior de către Consiliul Superior al Magistraturii în ceea ce privește oportunitatea desființării instanțelor militare ca urmare a unui volum de activate scăzut, chiar dacă nu a fost în mod efectiv materializată prin desființarea instanțelor și parchetelor militare, are drept consecință faptul că nu se impunea consultarea instituției implicate cu scopul de a se stabili necesarul de resurse umane astfel că nu se identifică încălcarea prevederilor regulamentare. Față de punctul de vedere al intimatului ce a manifestat o poziție consecventă, nu prezintă relevanță faptul că în minuta Comisiei nr. 2 nu s-a prevăzut în mod expres mențiunea exceptării posturilor vacante de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel de la concursul de promovare efectivă. În ceea ce privește adresa nr. x emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se observă că s-a apreciat oportună scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de procuror cu funcție de execuție din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și de pe lângă tribunale însă nu s-a făcut o referire expresă cu privire la postul vacant din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel astfel că nu se va reține argumentul contestatorilor. Astfel cum s-a subliniat anterior, chiar și în lipsa consultării instituției implicate, nu se constată încălcarea prevederilor legale și nici manifestarea unui exces de putere de către intimat, atât timp cât s-a avut în vedere volumul redus de activitate al parchetelor militare, astfel că Hotărârea Plenului C.S.M. contestată nu cuprinde contradicții, adresa menționată anterior fiind avută în vedere în sensul stabilirii scoaterii la concursul de promovare a posturilor la instanțe și parchete, consultarea fiind facultativă. De asemenea, Înalta Curte reține că Hotărârea atacată este motivată corespunzător astfel încât se permite realizarea controlului judecătoresc, nefiind necesară o motivare amplă sau detaliată, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate al parchetelor se regăsește pe site-ul Ministerului Public la rubrica "Rapoarte de activitate". Intimatul a învederat argumentul avut în vedere care a determinat neincluderea posturilor vacante la parchetele militare la concursul de promovare în funcții de execuție și anume volumul redus de activitate al acestora astfel că motivarea actului contestat întrunește condițiile de a fi efectivă, respectiv completă, precisă și circumstanțială, ceea ce îi conferă transparență decizională și nu îngrădește dreptul la apărare. Practic, contestatorii critică însuși criteriul avut în vedere de către intimat, considerând că nu ar fi elocvent volumul de activitate. Înalta Curtea nu va reține ca fiind întemeiată o astfel de critică care nu are acoperire în plan legal, instanța de judecată neputând interfera în atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii manifestate prin realizarea direcției de acțiune privind eficientizarea activității și performanței judiciare a instanțelor și parchetelor, asigurarea resurselor umane necesare și echilibrarea încărcăturii/post în raport cu volumul de activitate. Faptul că intimatul a apreciat că nu se impune scoaterea la concursul de promovare în funcții de execuție a posturilor de la parchetele militare nu conduce la discriminarea contestatorilor, întrucât nu a fost depășită puterea de apreciere pe care i-o conferă prevederile legale sus-menționate, oportunitatea fiind însăși o măsură a legalității care presupune alegerea între mai multe variante posibile, pe aceea care corepunde interesului public protejat, în speță, fiind vorba despre buna funcționare a instanțelor și parchetelor și exercitarea competențelor legale în materia politicii de resurse umane din sistemul judiciar. Rezultă că intimatul beneficiază de puterea conferită de lege pentru a stabili posturile scoase la concurs, indiferent de opinia exprimată de ordonatorii de credite. În consecință, având în vedere că au fost respectate prevederile legale și nu s-a identificat depășirea limitelor excesului de putere, Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 nu este lovită de nulitate parțială în ceea ce privește neincluderea posturilor de la parchetele militare la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor ca a avut loc la data de 26 noiembrie 2017. Contestatorul A. a solicitat și anularea parțială a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1318/19.12.2017, punctul 7, prin care a fost invalidat rezultatul obținut la concursul pentru promovarea în funcții de execuție din data de 26.11.2017, întrucât s-a solicitat promovarea efectivă pe un post la parchetele militare unde nu s-au scos posturi la concurs. Motivele de nelegalitate a Hotărârii Plenului nr. 1318/19.12.2017 sunt consecința susținerii criticilor de nelegalitate ale Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017. Atât timp cât s-a constatat că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 este legală, aceleași considerente vor fi avute în vedere inclusiv în ceea ce privește Hotărârea de invalidare a rezultatelor obținute de contestator, dat fiind caracterul subsecvent al Hotărârii din 19.12.2017. Față de toate considerentele expuse anterior, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va respinge contestația formulată de contestatorii B. și A. în cadrul dosarului nr. x, astfel cum a fost completată, având ca obiect Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 și punctul 7 din Hotărârea Plenului nr. 1318/19.12.2017, ca neîntemeiată. 3. În cadrul dosarului conex nr. x/2017, având ca obiect Hotărârea nr. 22/30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului, Hotărârea nr. 690/07.11.2017 a secției pentru procurori din cadrul C.S.M. și Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M., intimatul a invocat excepția lipsei de interes a contestației, excepție ce este apreciată ca fiind întemeiată. Prin Hotărârea nr. 22/30.10.2017 Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017 a respins cererea formulată de contestatorul A., de înscriere la concursul de promovare, avându-se în vedere lipsa posturilor scoase la concurs. Prin Hotărârea nr. 690/07.11.2017 secția pentru procurori din cadrul C.SM. a respins contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 22/30.10.2017 emisă de Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din data de 26 noiembrie 2017. Prin Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M s-a respins contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 690/07.11.2017 secția pentru procurori din cadrul C.SM. Înalta Curte reține că, prin Hotărârea nr. 42/20.11.2017, Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție a apreciat că poate participa la concurs contestatorul întrucât contestase hotărârile prin care i s-a respins cererea de înscriere și ca urmare, acesta a participat efectiv la concursul de promovare organizat- la data de 26 noiembrie 2017 și a optat pentru promovarea efectivă la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, aceasta fiind una din condițiile de exercitare a acțiunii civile. Interesul de a acționa este reglementat în cadrul art. 33 C. proc. civ., ca fiind determinat, legitim, personal, născut și actual. Or, dat fiind participarea la concurs de către contestator, este evident că acesta nu mai justifică un interes născut și actual în a contesta actele administrative ce au avea ca efect neparticiparea la concurs, efectul negativ al acestora fiind înlăturat prin Hotărârea nr. 42/20.11.2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție și participarea în mod efectiv la concurs a contestatorului. În consecință, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât o prezumtivă anulare a actelor contestate ar avea ca finalitate chiar participarea la concurs iar contestatorul nu mai justifică un astfel de interes în prezent. Față de considerentele expuse, în baza prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va admite excepția lipsei interesului contestației conexe formulată de contestatorul A. în cadrul dosarului nr. x și, pe cale de consecință, se va respinge contestația conexă formulată de contestatorul A., în cadrul dosarului nr. x, având ca obiect Hotărârea nr. 22/30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului, Hotărârea nr. 690/07.11.2017 a secției pentru procurori din cadrul C.S.M. și Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M., ca lipsită de interes. Întrucât excepția lipsei interesului are caracter peremptoriu, și văzând dispozițiile art. 248 alin. (1) C. pen.r civilă, devine inutilă analizarea pe fond a criticilor de nelegalitate învederate în cadrul dosarului conex.