ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3300/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 27.02.2017, reclamantul Municipiul Piatra-Neamț a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/02.09.2016.

Prin aceeași cerere a solicitat, în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării procesului-verbal atacat până la soluționarea în mod definitiv a acțiunii în anularea acestui act administrativ.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 59/2017 din data de 06 aprilie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/02.09.2016 și a dispus restituirea, către reclamant, a cauțiunii consemnate cu recipisa nr. x/03.04.2017.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Municipiul Piatra-Neamț a formulat recurs, solicitând schimbarea, în totalitate, a sentinței recurate și, în consecință, suspendarea executării procesului-verbal contestat până la soluționarea definitivă a cauzei.

A arătat recurentul-reclamant că, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/02.09.2016 privind proiectul Cod SMIS 23354 "Platforma de instruire continuă pentru angajații Primăriei Municipiului Piatra-Neamț", au fost reținute mai multe nereguli și s-a constatat că Municipiul Piatra-Neamț datorează autorității competente cu gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 175.730,02 RON.

A apreciat recurentul că prin acest proces-verbal nu se aduc argumente suficiente cu privire la prejudiciul cauzat bugetului Uniunii Europene sau fondurilor publice naționale din care s-a făcut cofinanțarea proiectului derulat de Municipiul Piatra-Neamț. De asemenea, toate neregulile constatate sunt eronate, sumele acordate proiectului de finanțare fiind justificate.

În continuarea criticilor sale, referindu-se la înfrângerea prezumției de legalitate a actului contestat, recurentul a reprodus criticile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, privind neregulile constatate cu instalația de climatizare pentru sala serverelor, cu semnătura electronică, cu prelungirea licențelor de tip antivirus, cu raportul de audit predat și întocmit de furnizor și cu utilizarea aplicației eLearning, concluzionând că neregulile constatate de pârât sunt eronate, iar valoarea corecției impuse trebuie modificată.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, a arătat recurentul că valoarea creanței bugetare, de 175.730,02 RON, reprezintă o valoare semnificativă și, dacă s-ar pune poprire pe conturile sale ar fi pus în imposibilitate de a realiza unele plăți de care depinde buna funcționare a Primăriei Municipiului Piatra-Neamț și a serviciilor publice oferite cetățenilor.

Intimatul-pârât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind, în esență, că recurentul nu a invocat, în concret, argumente în susținerea cazului bine justificat, motivele invocate regăsindu-se în motivarea acțiunii de fond și neputându-se analiza, pentru că ar presupune o antamare a fondului.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 10 mai 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 iunie 2018, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată.

4.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport cu prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reclamantul Municipiul Piatra-Neamț a solicitat anularea și suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/02.09.2016 emis de pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale până la soluționarea definitivă a cauzei.

Din dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004 rezultă că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, fiind executoriu din oficiu.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Altfel spus, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situația în care instanța va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiții, existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Noțiunea de caz bine justificat a fost definită, la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenței dreptului, pentru că, în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare, nu este permisă prejudecarea fondului.

Legea nu face distincție între motivele de nelegalitate substanțială, de drept material, și cele de nelegalitate procedurală, esențial fiind, însă, ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință la nivelul aparențelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

În jurisprudența sa constantă, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a reținut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși contestația/cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de Înalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, vădita nemotivare a actului administrativ, modificarea semnificativă a actului administrativ în calea recursului administrativ etc.

Or, în cauză, recurentul a reprodus susținerile din acțiunea introductivă de instanță, invocând, ca împrejurări de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui suspendare s-a cerut, tocmai criticile de nelegalitate care vizează actul contestat, aspecte care ar urma să fie analizate de instanța învestită cu cererea de anulare a actului administrativ fiscal atacat.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că în mod corect prima instanță a apreciat că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat pentru suspendarea actului atacat, nemaimpunându-se analiza motivelor de recurs privind condiția prevenirii pagubei iminente.

Mai reține instanța de control judiciar, din informațiile furnizate de sistemul informatic ECRIS, că, prin Sentința nr. 88 din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea reclamantului Municipiul Piatra-Neamț de anulare a Procesului-verbal nr. x/02.09.2016, ca inadmisibilă.

4.3. Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Piatra-Neamț prin Primar împotriva Sentinței nr. 59 din 6 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV