ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1052/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, prin decizia civilă nr. 433 A, pronunțată la data de 15 mai 2017, în dosarul nr. x/2016, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C.A "A." București, împotriva deciziei civile nr. 4629 A din 24.11.2016, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.A. București.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, revizuenta S.C.A "A." BUCUREȘTI, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate, admiterea cererii de revizuire, anularea celei de-a doua hotărâri, adică, anularea deciziei civile pronunțate în data de 24.11.2016 în dosarul nr. x/2014 de către Tribunalul București, secția a III- a civilă pentru încălcarea puterii de lucru judecat a primei hotărâri definitive, respectiv, a deciziei civile din data de 15.11.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014 de Tribunalul București, secția a III a civilă; cu cheltuielile de judecată din prezentul recurs, dar și din revizuire în cazul admiterii recursului și, pe cale de consecință, a cererii de revizuire.

Recurenta- revizuentă S.C.A. "A." București se raportează în motivele de nelegalitate invocate la dispozițiile Noului C. proc. civ.- art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., și, în recursul său, a relevat istoricul din dosar și a criticat decizia civilă recurată ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material raportat la prevederile art. 513 alin. (6), rap. la art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., sens în care a invocat, în esență, următoarele motive de recurs:

Prin decizia Curții de Apel București, prin care s-a respins revizuirea, analiza instanței de revizuire s-a rezumat la constatarea existenței a două executări silite, a două dosare de executare, fără a se analiza obiectul executărilor silite. Nu s-a ținut cont în decizia recurată de faptul că cele două dosare în care s-au pronunțat decizii potrivnice în apel de către aceeași instanță, de către același complet de judecată vizează același titlu executoriu, contractele de asistență juridică respective.

În ce privește condițiile de admisibilitate ale dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., privind contrarietatea de hotărâri definitive potrivnice, recurenta- revizuentă solicită instanței de recurs să verifice și să constate că acestea sunt îndeplinite, așa cum se poate dovedi din analiza comparativă a celor două dosare procesuale, dosarul nr. x/2014 și dosarul nr. x/2014, condiții pe care le-a dezvoltat în continuare.

Recurenta- revizuentă a mai susținut că, Curtea de Apel București, prin decizia recurată, a interpretat eronat că, de fapt, prin invocarea jurisprudenței s-ar fi produs o critică de nelegalitate a celei de-a doua hotărâri, ceea ce nu corespunde realității.

Astfel, a arătat recurenta- revizuentă că a solicitat instanței care a analizat cererea de revizuire și motivul acesteia în lumina prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., privind contrarietatea de hotărâri definitive potrivnice, nu să analizeze pe fond cele două decizii, nu să verifice corectitudinea sau nu a celei de-a doua hotărâri definitive, cum în mod eronat a interpretat Curtea de Apel București în decizia recurată, ci să verifice doar dacă ultima hotărâre a fost pronunțată sau nu cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre, iar dacă va constata acest lucru, să procedeze la anularea celei de-a doua hotărâri, respectiv, la anularea deciziei civile pronunțată în data de 24.11.2016 în dosarul nr. x/2014 de Tribunalul București, secția a III a civilă.

În acest sens, în susținerea recursului, recurenta- revizuentă a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, iar în cadrul probei cu înscrisuri, a solicitat emiterea unei adrese către Tribunalul București, secția a III a Civila să acvireze la prezentul dosar cele două dosare în care s-au pronunțat decizii definitive potrivnice, și anume: dosarul nr. x/2014 de la Tribunalul București, secția a III a civilă, în care s-a pronunțat decizia civilă din data de 15.11.2016; și, dosarul nr. x/2014 de la Tribunalul București, secția a III a civilă, în care s-a pronunțat decizia civilă din data de 24.11.2016.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de revizuentă ca temei al demersului judiciar, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Dintre aceste cerințe, pentru speța dedusă judecății, prezintă interes cea privind autoritatea de lucru judecat. Rațiunea unei atare reglementări presupune ca cea de-a două instanță, învestită cu soluționarea aceluiași litigiu, să ignore faptul că acesta și-a găsit deja dezlegare jurisdicțională și să statueze în sens contrar primei judecăți.

Se observă că recurenta- revizuentă pretinde că aceasta este și situația regăsită în cauza dedusă judecății, deoarece afirmă că, contestații la executare având același obiect, au fost soluționate în sens contrar, hotărârile pronunțate încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Înalta Curte constată că în mod legal s-a reținut de către instanța de revizuire că recurenta- revizuentă circumscrie noțiunii de contrarietate, așa cum este reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., modalitatea procedurală diferită de soluționare a unor cauze diferite din perspectiva contestațiilor la executare formulate împotriva formelor diferite de executare silită întocmite în cadrul unor dosare execuționale diferite, întemeiate pe titluri de executare și cu încheieri de încuviințare diferite, privitor la recuperarea unor creanțe diferite, deci, în dosare având obiect și cauză diferite.

Față de acestea, în mod corect și legal instanța de revizuire a constatat că obiectul și cauza analizate succesiv de către instanțele de judecată nu sunt identice, întrucât contestațiile vizează de fiecare dată o altă contestație la executare silită sau un alt act de executare, iar fundamentul legal este implicit diferit. Soluțiile astfel pronunțate nu sunt contrare unele altora întrucât nu se contrazic, nu se exclud una pe alta, ci au privit cauze cu totul diferite, cu obiect diferit.

Pe de altă parte, Înalta Curte reține că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Concluzionând, se constată că aspectele invocate prin cererea de revizuire, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești intrată în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat, ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motiv că judecata ar fi fost greșită, ceea ce nu este permis pe calea revizuirii.

Or, scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate prin nesocotirea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta S.C.A "A." BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 433 A din 15 mai 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2018.