ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 517/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 517/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra cauzei de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 2 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:
(i) anularea Deciziei M.D.R.A.P. nr. 107/19.03.2014 privind soluționarea contestației formulate de către D.G.A.S.P.C. Sector 2, înregistrată la M.D.R.A.P. sub nr. x/2014 (ii) admiterea Contestației împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată cu adresa nr. x/2014;
(iii) anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată cu adresa nr. x/2014;
(iv) obligarea pârâtului la acordarea acceptului privind suportarea de la bugetul de stat a corecțiilor aplicate, pentru proiectul cod SMIS 13301, solicitate prin cererea nr. x/16.12.2013, înregistrată la M.D.R.A.P. sub nr. x/2013;
(iv) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.
1.2. Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 3193 din 24 noiembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 2, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 3193 din 24 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, solicitând casarea în tot a acesteia și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii, recurenta a evocat situația de fapt și circumstanțele litigiului și a argumentat, în esență, că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, anume art. 22 C. proc. civ., art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2006, art. 2 alin. (1) lit. g
1
;) și art. 71 alin. (1) din H.G. nr. 525/2007, art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007.
1.4. Apărările intimatului
Legal citat, intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene a depus întâmpinare prin care a invocat, mai întâi, excepția nulității recursului, argumentând că motivele invocate de recurentă reprezintă o reiterare a argumentelor prezentate la fondul cauzei, iar nu critici ale considerentelor instanței de fond.
A mai solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 3193 din 24 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca legală și temeinică, reluând, în esență, apărările prezentate în fața instanței de fond.
Procedura de soluționare a recursului
2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 6 decembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.
Prin încheierea din 17 octombrie 2017, completul filtru a respins excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât, ca neîntemeiată, a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate, a declarat recursul formulat de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.
2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, constată incident motivul de casare de ordine publică prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., în sensul că sentința atacată cu recurs nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.
Potrivit dispozițiilor art. 425 C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă, printre altele, "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Motivarea este, așadar, un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 alin. (1) din CEDO.
Orice parte, în cadrul unei proceduri, are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și dreptul ca acesta să le examineze în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, aceasta având în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă.
În speță, recurenta-reclamantă au învestit instanța de contencios administrativ cu examinarea legalității Deciziei M.D.R.A.P. nr. 107/19.03.2014 și a Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată reclamantei cu adresa nr. x/2014.
Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Hotărârea astfel pronunțată nu cuprinde, însă, aprecierile proprii ale instanței de fond referitoare la starea de fapt și motivele de nelegalitate pe care reclamanta le-a invocat în susținerea cererii, aceasta reluând, în considerentele ce preced soluția pronunțată, exclusiv argumentele pârâtului, așa cum au fost expuse în întâmpinarea depusă.
O astfel de conduită procedurală nu răspunde exigențelor impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, drept care nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt în mod real examinate de către instanța sesizată.
Principiul general consacrat de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. impune în sarcina primei instanțe obligația de motivare a hotărârii pronunțate, în sensul de prezenta "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Or, în speță, însușirea evidentă a poziției procesuale a uneia dintre părți, fără a expune o analiză proprie a aspectelor de fapt și de drept relevante, nu corespunde exigențelor textului legal sus-citat.
Această conduită face practic imposibilă exercitarea controlului judiciar, impunându-se casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, pentru a asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție.
În fond după casare, instanța de trimitere urmează să examineze toate aspectele de fapt și de drept invocate de părți, pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică.
Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 împotriva sentinței civile nr. 3193 din 24 noiembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată. Trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2018.