ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 22/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 06.04.2015, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulată împotriva actului administrativ.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 2046 din 14 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, și s-a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 06.04.2015, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulată împotriva actului administrativ.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând casarea acesteia și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca nefondată, pentru motive încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut că în motivarea hotărârii instanța și-a însușit în exclusivitate criticile formulate de către reclamantă, care vizează preponderent fondul cauzei.

S-a arătat că deși prin întâmpinare recurentul a arătat motivele pentru care pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSDRU nu poate avea calitate procesuală, instanța a reținut sumar că "această instituție are calitate procesuală pasivă pentru argumentele expuse de reclamantă prin cererea de introducere a acestuia în cauză și respectiv prin răspunsul la întâmpinare."

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut că în speță argumentele reclamantei nu au fost de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Mai mult, motivarea cererii de suspendare privește cu preponderență aspecte de fond, de nelegalitate a actului administrativ contestat, aspecte reținute în mod nelegal de către instanța de judecată, echivalând în acest caz cu o veritabilă prejudecare a fondului.

A mai arătat că reclamanta nu a făcut dovada existenței unei pagube iminente, simplele sale afirmații nefiind însoțite de dovezi în acest sens.

Aspectele prezentate de reclamantă cu privire la posibila situație în care s-ar putea afla se datorează exclusiv atitudinii culpabile a acesteia, care nu a înțeles să respecte prevederile legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare.

1.4. Apărările intimatei

Legal citată, intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.

A evocat circumstanțele emiterii actului și a argumentat, în esență, că, prin sentința civilă recurată, s-a dispus în mod legal admiterea cererii de suspendare, instanța analizând în mod temeinic îndeplinirea în cauză a cerințelor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t) și s) din Legea nr. 554/2004.

S-a mai argumentat că instanța de fond a realizat o motivare corespunzătoare a soluției pronunțate, analizând chestiunile supuse aprecierii acesteia și probele care au fost administrate, și în mod just a concluzionat că în speță sunt îndeplinite condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, fără a intra în judecarea fondului cauzei.

Calitatea de pârât în prezentul litigiu revine Ministerului Fondurilor Europene - AMPOSCC, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul atribuțiilor conferite acestuia de art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 6 decembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 17 octombrie 2017, completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice prin Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2. Cu privire la fondul recursului. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente și față de criticile recurentului - pârât, constată recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

2.2.1. Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat.

Acest motiv se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speța de față, instanța de control judiciar apreciază că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei și limitele stabilite de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

Judecătorul fondului s-a limitat la verificarea acelor împrejurări vădite care au avut capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, din perspectiva uneia dintre criticile dezvoltate de reclamantă, cu privire la care pârâta nu a înțeles să formuleze apărări prin întâmpinarea depusă în cauză. Nu se poate reține că ar fi fost încălcate dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. pentru simplul fapt că prima instanță nu a procedat la analizarea, în integralitate, a tuturor susținerilor părților, câtă vreme obligația impusă, sub sancțiunea nulității, de prevederile legale menționate, se referă la aspectele de fapt și de drept relevante pentru soluționarea cauzei.

2.2.1. Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recursul este de asemenea, nefondat.

În speță, intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului Convergență nr. 8997/08.04.2015, privind proiectul "Implementarea soluției de management al relațiilor cu clienții în cadrul A.", emis de pârâtul-recurent.

Prin actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat, s-au aplicat intimatei corecții financiare în cuantum de 5%, respectiv 10% din valoarea unor contracte de achiziție, reținându-se că în documentația de atribuire aferentă au fost incluse cerințe de natură a restricționa concurența.

Prima instanță a admis cererea reclamantei, apreciind, în esență, că aceasta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, după efectuarea unei analize sumare care a revelat indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate a actului administrativ și a concluzionat ca verosimilă iminența producerii unei pagube, și aceasta este și concluzia instanței de control judiciar.

Jurisprudența constantă a Înaltei Curți a fost în sensul că îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să rezulte cu ușurință în urma unei cercetări sumare a aparenței dreptului, pentru că în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

În speță, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că actul administrativ a cărui suspendare s-a dispus enunță succint neregulile constatate și sancțiunile aplicate, fără a expune și argumentele care au stat la baza concluziilor adoptate de autoritatea emitentă sau rațiunile pentru care au fost respinse observațiile formulate de reclamantă la proiectul de Notă comunicat acesteia.

Motivarea corespunzătoare a actului administrativ reprezintă o obligație generală a autorității publice, aplicabilă oricărui act administrativ, îndeplinind un dublu rol: acela de transparență în profitul beneficiarului actului care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, precum și acela de a conferi instanței un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având astfel posibilitatea de a verifica elementele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Lipsa motivării adecvate, clare și univoce reprezintă, în speță, o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și să justifice măsura suspendării executării acestuia.

Se mai reține și că prin sentința nr. 825 din 11 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice prin Ministerul Finanțelor Publice, și, în consecință, a anulat Nota de constatare din 06.04.2015.

Hotărârea de anulare în primă instanță a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză, confirmă concluzia privind realizarea condiției cazului bine justificat, în sensul avut în vedere de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Îndeplinirea condiției referitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente rezultă din faptul că punerea în executare a actelor administrative contestate, în raport de cuantumul mare al creanței bugetare, are consecința imediată și directă a afectării situației financiare a intimatei-reclamante.

În consecință, reținându-se că motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 2046/2015 din 14 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2018.