Decizia nr. 921/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul (Ministrul) Finanțelor Publice: - anularea Ordinului nr. 50/2011, pentru reglementarea modalității de plată și recuperare a cheltuielilor de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor care ocupă sau a ocupat funcții de demnitate publică, înalți funcționari publici, funcționari publici și personal contractual în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al unităților aflate în subordinea acesteia; - obligarea pârâților la repararea pagubei cauzate prin punerea în aplicare a actului administrativ a cărui anulare o solicită la pct. 1), respectiv plata sumei de 5 231,00 RON reținută potrivit acestui act administrativ nelegal, suma actualizată, majorată în raport cu indicele de inflație, precum și acordarea dobânzii legale de la data reținerii până la efectuarea plății efective, sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere, un termen de executare, precum și amenda prevăzută la art. 24 alin. (2). Prin încheierea din Camera de Consiliu, pronunțată la data de 20.04.2017 în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în temeiul art. 200 alin. (3) și alin. (4) C. proc. civ., reținând că reclamantul nu a îndeplinit obligația de complinire a cererii de chemare în judecată în termenul prevăzut de art. 194-197 din același cod. Prin cererea transmisă prin fax, la data de 03.10.2017 și înregistrată la aceeași dată, petentul A. a solicitat restituirea taxei de timbru, potrivit chitanței depuse la dosar, în cuantum de 413,20 RON.

Încheierea instanței de fond Prin încheierea din 3 noiembrie 2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de petentul A. și a dispus restituirea către petent, a sumei de 63,20 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru, plătită mai mult decât cuantumul legal, respingând în rest cererea.

Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A. criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, admiterea cererii astfel cum a fost formulate și restituirea întregii sume solicitate. Intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice nu a formulat apărări și nu a depus întâmpinare.

Procedura derulată în recurs Prin încheierea din data de 10 mai 2018, constatând lipsa nejustificată a părților legal citate, acestea neformulând cerere de judecare în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus suspendarea judecății recursului promovat. Pe baza referatului întocmit de grefierul de ședință la data de 4.12.2018, în temeiul art. 420 C. proc. civ., instanța a fixat termen în vederea verificării incidenței dispozițiilor art. 416 din același cod.

Considerentele și soluția instanței de recurs asupra excepției perimării recursului Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, excepția perimării prezentei căi de atac, Înalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni". De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes." Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute de art. 417-419 C. proc. civ., Înalta Curte va aplica dispozițiile art. 420 alin. (1) din același cod, constatând, din oficiu, perimarea căii de atac promovate.