ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

15 mai 2010, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a solicitat constatarea existenței calității de lucrător al

Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul D.C.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 3403/06 din 17 octombrie 2008,

adresată CNSAS de către domnul G.S. s-a solicitat verificarea, sub aspectul

constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului în care pârâtul D.C.

figurează și că, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr.

24/2008 privind accesul ia propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobat

cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este

legală.

Astfel, din cuprinsul

Notei de Constatare nr. S/DI/1/3716 din 30 noiembrie 2009 și al înscrisurilor

atașate acțiunii, rezultă că pârâtul D.C., având gradul de căpitan și funcția

de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate

Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, a propus "luarea în

supraveghere informativă" a unei persoane semnalată cu "manifestări

ostile la adresa orânduirii sociale din țara noastră."

De asemenea, pârâtul,

având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de

Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, în acțiunea

informativă deschisă asupra unei persoane semnalată "cu relații neoficiale

cu cetățeni străini din Anglia și R.F. Germania", a propus măsuri

operative care au fost puse în aplicare.

Având gradul de maior

și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de

Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, pârâtul a propus

"luarea în supraveghere informativă a unei persoane pentru

"manifestări naționalist-iredentiste."

Având gradul de

căpitan și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de

Securitate Hunedoara, pârâtul a propus să se aprobe recrutarea unei persoane în

calitate de colaborator pentru "încadrarea informativă a elementelor

cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERȘI> și au domiciliu stabil în

Orașul Vulcan."

Precizează

reclamantul că măsura recrutării unei persoane în calitate de colaborator

propusă de către pârât, a fost pusă în aplicare.

A susținut

reclamantul că activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat

al fostei Securități, au suprimat - dreptul la libertatea de exprimare și

libertatea opiniilor, dreptul la viață privată, dreptul la libertatea

religioasă.

Conchide reclamantul

că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008

pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității".

Astfel, în ce privește condiția ca persoana să aibă calitatea de ofițer,

inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945 - 1989,

aceasta este asigurată deoarece pârâtul D.C. a avut gradele de căpitan în anii

1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1982, maior în anul 1984, și locotenent-colonel

în anul 1989, șef al Biroul 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate

Hunedoara, Securitate Municipiului Petroșani în perioada 1976 - 1984.

Și a doua condiție,

ca persoana menționată să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a

îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, este asigurată deoarece

dirijarea surselor, investigațiile întreprinse asupra persoanelor urmărite,

reprezintă încălcări ale drepturilor și libertăților expuse mai sus.

Pârâtul a formulat

întâmpinare, la data de 20 septembrie 2010, prin care a solicitat respingerea

acțiunii ca nelegală, netemeinică, abuzivă, discriminatorie și neconstituțională

și a invocat excepția de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 și a Legii

nr. 293/2008.

Prin Sentința nr.

2.484 din 29 martie 2011, Curtea de apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea

excepției de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 aprobată și modificată

prin Legea nr. 293/2008 față de prevederile art. 15 alin. (1) din Constituția

României, respectiv art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 alin. (1), față de

prevederile art. 21, 52 alin. (1), 58 alin. (1) și art. 126 alin. (5) din

Constituția României, iar pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu

pârâtul D.C. și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut că situația de fapt expusă de

reclamant este corectă, aceasta rezultând din următoarele probe:

- raportul din 08

noiembrie 1978 privind propunerea de luare în S.I. a numitului G.S., deoarece

în perioada cât fusese student "a avut manifestări ostile la adresa

orânduirii sociale din țara noastră", semnat de pârât, căpitan, în

calitate de șef al Biroului I din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate

Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani;

- notă de analiză

semnată de pârât, în calitate de Lt. Col. Securitatea Petroșani, nr. 21

l/CI/002729 din 10 februarie 1989 în dosarul de urmărire informativă

"Cercetătorul" asupra ing. B.I., semnalat "cu relații neoficiale

cu cetățeni străini din Anglia și R.F. Germania", prin care au fost

propuse măsurile informativ operative enumerate de reclamant prin acțiune

(vizând recrutarea și dirijarea informatorilor, reintroducerea mijloacelor

"Tehnica Operativă" complexe la domiciliul persoanei urmărite,

studierea posibilității introducerii unor astfel de mijloace și la domiciliul

rudelor și relațiilor apropiate ale obiectivului, punerea în filaj, întocmirea

unui material cu privire la "abuzurile, ilegalitățile și incompetența"

obiectivului "pentru informarea conducerii Ministerului Minelor", în

scopul de a "preveni numirea acestuia într-un post de răspundere mai mare

așa cum intenționează conducerea Combinatului").

- note din care

rezultă punerea în aplicare a măsurilor sus-menționate cu privire la ascultarea

convorbirilor telefonice.

- raportul din 07

ianuarie 1984 privind propunerea de luare în S.I. a numitului B.D., pentru

"manifestări naționalist-iredentiste", raport semnat de pârât în

calitate de maior, șeful Biroului I Securitatea Petroșani.

- raportul din 28 mai

1977 privind propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului

M.V., pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar

indicativ 133 <DIVERȘI> cu domiciliu stabil în Orașul Vulcan", raport

aprobat și semnat de pârât, având funcția de căpitan, în calitate șef al

Biroului I Securitatea Petroșani.

- raportul din 30 mai

1977 semnat de pârât din care rezultă că M.V. a fost înregistrat în calitate de

colaborator.

În acest context,

Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008, iar prin activitățile desfășurate de pârât astfel cum sunt rezumate

mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului

- dreptul la viață privată, secretul convorbirilor telefonice, dreptul la

libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, conștiinței și a religiei.

În opinia Curții de

Apel, faptul că persoana la sesizarea căreia s-a desfășurat procedura

administrativă ce a stat la baza acționării în justiție - G.S. a adresat Curții

cererea prin care precizează că nu i-au fost suprimate sau îngrădite drepturile

sau libertățile fundamentale nu poate înlătura concluziile ce rezultă în mod

neechivoc din conținutul actelor semnate de pârât.

Supravegherea informativă

a acestei persoane, notar public, pentru faptul că în perioada când fusese

student avusese "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din țara

noastră", a dus în mod evident la îngrădirea dreptului la viață privată al

persoanei urmărite.

De asemenea, faptul

că această persoană nu a dat mandat CNSAS pentru a acționa în justiție nu poate

fi reținut pentru respingerea demersului procesual, deoarece CNSAS formulează

acțiunea în constatare potrivit O.U.G. nr. 24/2008 în nume propriu, în apărarea

unui interes public, și nu în calitate de mandatar.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâtul D.C., susținând că hotărârea atacată este

nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

- instanța de fond a

interpretat greșit probele dosarului, stabilind fără temei că activitățile de

culegere a informațiilor, folosirea rețelei informative, a filajului, tehnicii

operative, deschiderea unor dosare de supraveghere informativă - nu pot

constitui probe în sensul suprimării sau îngrădirii drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului. Astfel de activități și metode de culegere a

informațiilor sunt folosite de serviciile de informații din întreaga lume în

interesul propriilor state, inclusiv de actualul Serviciu Român de Informații;

- reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a îndeplinit

condițiile legale pentru promovarea acestei acțiuni deoarece nu se află în

posesia unei cereri scrise din partea persoanei urmărite, respectiv avocatul

G.S., pentru constatarea calității de lucrător al securități în privința sa -

D.C.

Reclamantul nu și-a

încadrat în drept motivele de recurs.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se

încadrează, din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 și

304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat,

însă numai pentru următoarele considerente:

Astfel, instanța de

control judiciar constată că, în mod greșit, a fost considerată ca legală

procedura inițiată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității

pentru constatarea calității de lucrător al securității a pârâtului D.C., la

dosar neexistând cererea formulată în acest sens de persoană urmărită - G.S.

Înscrisul prezentat

de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca fiind o astfel

de cerere nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de art. 1 alin. (7) din

O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008

deoarece nu conține o solicitare expresă de constatare a calității de lucrător

al securității, ci o cerere de comunicare de date privind un număr de 21 de

lucrători ai securități, printre care și pârâtul D.C.

Față de acest

impediment legal, instanța de fond ar fi trebuit să respingă acțiunea formulată

de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca inadmisibilă.

În raport de

prevederile art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va

admite recursul, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de D.C. împotriva Sentinței nr. 2.484 din 29 martie 2011 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității formulată în contradictoriu cu pârâtul D.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 iunie 2012.

Procesat de GGC - AM