ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 15 mai 2010, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea existenței calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul D.C. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 3403/06 din 17 octombrie 2008, adresată CNSAS de către domnul G.S. s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului în care pârâtul D.C.

figurează și că, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul ia propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobat cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală. Astfel, din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/3716 din 30 noiembrie 2009 și al înscrisurilor atașate acțiunii, rezultă că pârâtul D.C., având gradul de căpitan și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, a propus "luarea în supraveghere informativă" a unei persoane semnalată cu "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din țara noastră." De asemenea, pârâtul, având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, în acțiunea informativă deschisă asupra unei persoane semnalată "cu relații neoficiale cu cetățeni străini din Anglia și R.F.

Germania", a propus măsuri operative care au fost puse în aplicare. Având gradul de maior și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, pârâtul a propus "luarea în supraveghere informativă a unei persoane pentru "manifestări naționalist-iredentiste." Având gradul de căpitan și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, pârâtul a propus să se aprobe recrutarea unei persoane în calitate de colaborator pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERȘI> și au domiciliu stabil în Orașul Vulcan." Precizează reclamantul că măsura recrutării unei persoane în calitate de colaborator propusă de către pârât, a fost pusă în aplicare.

A susținut reclamantul că activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au suprimat - dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, dreptul la viață privată, dreptul la libertatea religioasă. Conchide reclamantul că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". Astfel, în ce privește condiția ca persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945 - 1989, aceasta este asigurată deoarece pârâtul D.C.

a avut gradele de căpitan în anii 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1982, maior în anul 1984, și locotenent-colonel în anul 1989, șef al Biroul 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitate Municipiului Petroșani în perioada 1976 - 1984. Și a doua condiție, ca persoana menționată să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, este asigurată deoarece dirijarea surselor, investigațiile întreprinse asupra persoanelor urmărite, reprezintă încălcări ale drepturilor și libertăților expuse mai sus. Pârâtul a formulat întâmpinare, la data de 20 septembrie 2010, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală, netemeinică, abuzivă, discriminatorie și neconstituțională și a invocat excepția de neconstitutionalitate a O.U.G.

nr. 24/2008 și a Legii nr. 293/2008. Prin Sentința nr. 2.484 din 29 martie 2011, Curtea de apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 aprobată și modificată prin Legea nr. 293/2008 față de prevederile art. 15 alin. (1) din Constituția României, respectiv art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 alin. (1), față de prevederile art. 21, 52 alin. (1), 58 alin. (1) și art. 126 alin. (5) din Constituția României, iar pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul D.C. și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că situația de fapt expusă de reclamant este corectă, aceasta rezultând din următoarele probe: - raportul din 08 noiembrie 1978 privind propunerea de luare în S.I. a numitului G.S., deoarece în perioada cât fusese student "a avut manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din țara noastră", semnat de pârât, căpitan, în calitate de șef al Biroului I din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani; - notă de analiză semnată de pârât, în calitate de Lt. Col. Securitatea Petroșani, nr. 21 l/CI/002729 din 10 februarie 1989 în dosarul de urmărire informativă "Cercetătorul" asupra ing. B.I., semnalat "cu relații neoficiale cu cetățeni străini din Anglia și R.F.

Germania", prin care au fost propuse măsurile informativ operative enumerate de reclamant prin acțiune (vizând recrutarea și dirijarea informatorilor, reintroducerea mijloacelor "Tehnica Operativă" complexe la domiciliul persoanei urmărite, studierea posibilității introducerii unor astfel de mijloace și la domiciliul rudelor și relațiilor apropiate ale obiectivului, punerea în filaj, întocmirea unui material cu privire la "abuzurile, ilegalitățile și incompetența" obiectivului "pentru informarea conducerii Ministerului Minelor", în scopul de a "preveni numirea acestuia într-un post de răspundere mai mare așa cum intenționează conducerea Combinatului"). - note din care rezultă punerea în aplicare a măsurilor sus-menționate cu privire la ascultarea convorbirilor telefonice.

- raportul din 07 ianuarie 1984 privind propunerea de luare în S.I. a numitului B.D., pentru "manifestări naționalist-iredentiste", raport semnat de pârât în calitate de maior, șeful Biroului I Securitatea Petroșani. - raportul din 28 mai 1977 privind propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului M.V., pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERȘI> cu domiciliu stabil în Orașul Vulcan", raport aprobat și semnat de pârât, având funcția de căpitan, în calitate șef al Biroului I Securitatea Petroșani. - raportul din 30 mai 1977 semnat de pârât din care rezultă că M.V. a fost înregistrat în calitate de colaborator. În acest context, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, iar prin activitățile desfășurate de pârât astfel cum sunt rezumate mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului - dreptul la viață privată, secretul convorbirilor telefonice, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, conștiinței și a religiei. În opinia Curții de Apel, faptul că persoana la sesizarea căreia s-a desfășurat procedura administrativă ce a stat la baza acționării în justiție - G.S. a adresat Curții cererea prin care precizează că nu i-au fost suprimate sau îngrădite drepturile sau libertățile fundamentale nu poate înlătura concluziile ce rezultă în mod neechivoc din conținutul actelor semnate de pârât. Supravegherea informativă a acestei persoane, notar public, pentru faptul că în perioada când fusese student avusese "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din țara noastră", a dus în mod evident la îngrădirea dreptului la viață privată al persoanei urmărite.

De asemenea, faptul că această persoană nu a dat mandat CNSAS pentru a acționa în justiție nu poate fi reținut pentru respingerea demersului procesual, deoarece CNSAS formulează acțiunea în constatare potrivit O.U.G. nr. 24/2008 în nume propriu, în apărarea unui interes public, și nu în calitate de mandatar. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul D.C., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive: - instanța de fond a interpretat greșit probele dosarului, stabilind fără temei că activitățile de culegere a informațiilor, folosirea rețelei informative, a filajului, tehnicii operative, deschiderea unor dosare de supraveghere informativă - nu pot constitui probe în sensul suprimării sau îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel de activități și metode de culegere a informațiilor sunt folosite de serviciile de informații din întreaga lume în interesul propriilor state, inclusiv de actualul Serviciu Român de Informații; - reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a îndeplinit condițiile legale pentru promovarea acestei acțiuni deoarece nu se află în posesia unei cereri scrise din partea persoanei urmărite, respectiv avocatul G.S., pentru constatarea calității de lucrător al securități în privința sa - D.C. Reclamantul nu și-a încadrat în drept motivele de recurs. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează, din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, însă numai pentru următoarele considerente: Astfel, instanța de control judiciar constată că, în mod greșit, a fost considerată ca legală procedura inițiată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru constatarea calității de lucrător al securității a pârâtului D.C., la dosar neexistând cererea formulată în acest sens de persoană urmărită - G.S. Înscrisul prezentat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca fiind o astfel de cerere nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 deoarece nu conține o solicitare expresă de constatare a calității de lucrător al securității, ci o cerere de comunicare de date privind un număr de 21 de lucrători ai securități, printre care și pârâtul D.C.

Față de acest impediment legal, instanța de fond ar fi trebuit să respingă acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca inadmisibilă. În raport de prevederile art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.C. împotriva Sentinței nr. 2.484 din 29 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității formulată în contradictoriu cu pârâtul D.C. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2012. Procesat de GGC - AM