ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2859/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de
15 mai 2010, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității a solicitat constatarea existenței calității de lucrător al
Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul D.C.
În motivarea cererii,
reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 3403/06 din 17 octombrie 2008,
adresată CNSAS de către domnul G.S. s-a solicitat verificarea, sub aspectul
constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului în care pârâtul D.C.
figurează și că, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr.
24/2008 privind accesul ia propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobat
cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este
legală.
Astfel, din cuprinsul
Notei de Constatare nr. S/DI/1/3716 din 30 noiembrie 2009 și al înscrisurilor
atașate acțiunii, rezultă că pârâtul D.C., având gradul de căpitan și funcția
de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate
Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, a propus "luarea în
supraveghere informativă" a unei persoane semnalată cu "manifestări
ostile la adresa orânduirii sociale din țara noastră."
De asemenea, pârâtul,
având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de
Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, în acțiunea
informativă deschisă asupra unei persoane semnalată "cu relații neoficiale
cu cetățeni străini din Anglia și R.F. Germania", a propus măsuri
operative care au fost puse în aplicare.
Având gradul de maior
și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de
Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani, pârâtul a propus
"luarea în supraveghere informativă a unei persoane pentru
"manifestări naționalist-iredentiste."
Având gradul de
căpitan și funcția de șef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de
Securitate Hunedoara, pârâtul a propus să se aprobe recrutarea unei persoane în
calitate de colaborator pentru "încadrarea informativă a elementelor
cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERȘI> și au domiciliu stabil în
Orașul Vulcan."
Precizează
reclamantul că măsura recrutării unei persoane în calitate de colaborator
propusă de către pârât, a fost pusă în aplicare.
A susținut
reclamantul că activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat
al fostei Securități, au suprimat - dreptul la libertatea de exprimare și
libertatea opiniilor, dreptul la viață privată, dreptul la libertatea
religioasă.
Conchide reclamantul
că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G.
nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008
pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității".
Astfel, în ce privește condiția ca persoana să aibă calitatea de ofițer,
inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945 - 1989,
aceasta este asigurată deoarece pârâtul D.C. a avut gradele de căpitan în anii
1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1982, maior în anul 1984, și locotenent-colonel
în anul 1989, șef al Biroul 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate
Hunedoara, Securitate Municipiului Petroșani în perioada 1976 - 1984.
Și a doua condiție,
ca persoana menționată să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a
îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, este asigurată deoarece
dirijarea surselor, investigațiile întreprinse asupra persoanelor urmărite,
reprezintă încălcări ale drepturilor și libertăților expuse mai sus.
Pârâtul a formulat
întâmpinare, la data de 20 septembrie 2010, prin care a solicitat respingerea
acțiunii ca nelegală, netemeinică, abuzivă, discriminatorie și neconstituțională
și a invocat excepția de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 și a Legii
nr. 293/2008.
Prin Sentința nr.
2.484 din 29 martie 2011, Curtea de apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea
excepției de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 aprobată și modificată
prin Legea nr. 293/2008 față de prevederile art. 15 alin. (1) din Constituția
României, respectiv art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 alin. (1), față de
prevederile art. 21, 52 alin. (1), 58 alin. (1) și art. 126 alin. (5) din
Constituția României, iar pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu
pârâtul D.C. și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut că situația de fapt expusă de
reclamant este corectă, aceasta rezultând din următoarele probe:
- raportul din 08
noiembrie 1978 privind propunerea de luare în S.I. a numitului G.S., deoarece
în perioada cât fusese student "a avut manifestări ostile la adresa
orânduirii sociale din țara noastră", semnat de pârât, căpitan, în
calitate de șef al Biroului I din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate
Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani;
- notă de analiză
semnată de pârât, în calitate de Lt. Col. Securitatea Petroșani, nr. 21
l/CI/002729 din 10 februarie 1989 în dosarul de urmărire informativă
"Cercetătorul" asupra ing. B.I., semnalat "cu relații neoficiale
cu cetățeni străini din Anglia și R.F. Germania", prin care au fost
propuse măsurile informativ operative enumerate de reclamant prin acțiune
(vizând recrutarea și dirijarea informatorilor, reintroducerea mijloacelor
"Tehnica Operativă" complexe la domiciliul persoanei urmărite,
studierea posibilității introducerii unor astfel de mijloace și la domiciliul
rudelor și relațiilor apropiate ale obiectivului, punerea în filaj, întocmirea
unui material cu privire la "abuzurile, ilegalitățile și incompetența"
obiectivului "pentru informarea conducerii Ministerului Minelor", în
scopul de a "preveni numirea acestuia într-un post de răspundere mai mare
așa cum intenționează conducerea Combinatului").
- note din care
rezultă punerea în aplicare a măsurilor sus-menționate cu privire la ascultarea
convorbirilor telefonice.
- raportul din 07
ianuarie 1984 privind propunerea de luare în S.I. a numitului B.D., pentru
"manifestări naționalist-iredentiste", raport semnat de pârât în
calitate de maior, șeful Biroului I Securitatea Petroșani.
- raportul din 28 mai
1977 privind propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului
M.V., pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar
indicativ 133 <DIVERȘI> cu domiciliu stabil în Orașul Vulcan", raport
aprobat și semnat de pârât, având funcția de căpitan, în calitate șef al
Biroului I Securitatea Petroșani.
- raportul din 30 mai
1977 semnat de pârât din care rezultă că M.V. a fost înregistrat în calitate de
colaborator.
În acest context,
Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.
24/2008, iar prin activitățile desfășurate de pârât astfel cum sunt rezumate
mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului
- dreptul la viață privată, secretul convorbirilor telefonice, dreptul la
libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, conștiinței și a religiei.
În opinia Curții de
Apel, faptul că persoana la sesizarea căreia s-a desfășurat procedura
administrativă ce a stat la baza acționării în justiție - G.S. a adresat Curții
cererea prin care precizează că nu i-au fost suprimate sau îngrădite drepturile
sau libertățile fundamentale nu poate înlătura concluziile ce rezultă în mod
neechivoc din conținutul actelor semnate de pârât.
Supravegherea informativă
a acestei persoane, notar public, pentru faptul că în perioada când fusese
student avusese "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din țara
noastră", a dus în mod evident la îngrădirea dreptului la viață privată al
persoanei urmărite.
De asemenea, faptul
că această persoană nu a dat mandat CNSAS pentru a acționa în justiție nu poate
fi reținut pentru respingerea demersului procesual, deoarece CNSAS formulează
acțiunea în constatare potrivit O.U.G. nr. 24/2008 în nume propriu, în apărarea
unui interes public, și nu în calitate de mandatar.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs pârâtul D.C., susținând că hotărârea atacată este
nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- instanța de fond a
interpretat greșit probele dosarului, stabilind fără temei că activitățile de
culegere a informațiilor, folosirea rețelei informative, a filajului, tehnicii
operative, deschiderea unor dosare de supraveghere informativă - nu pot
constitui probe în sensul suprimării sau îngrădirii drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Astfel de activități și metode de culegere a
informațiilor sunt folosite de serviciile de informații din întreaga lume în
interesul propriilor state, inclusiv de actualul Serviciu Român de Informații;
- reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a îndeplinit
condițiile legale pentru promovarea acestei acțiuni deoarece nu se află în
posesia unei cereri scrise din partea persoanei urmărite, respectiv avocatul
G.S., pentru constatarea calității de lucrător al securități în privința sa -
D.C.
Reclamantul nu și-a
încadrat în drept motivele de recurs.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se
încadrează, din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 și
304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat,
însă numai pentru următoarele considerente:
Astfel, instanța de
control judiciar constată că, în mod greșit, a fost considerată ca legală
procedura inițiată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
pentru constatarea calității de lucrător al securității a pârâtului D.C., la
dosar neexistând cererea formulată în acest sens de persoană urmărită - G.S.
Înscrisul prezentat
de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca fiind o astfel
de cerere nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de art. 1 alin. (7) din
O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea
securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008
deoarece nu conține o solicitare expresă de constatare a calității de lucrător
al securității, ci o cerere de comunicare de date privind un număr de 21 de
lucrători ai securități, printre care și pârâtul D.C.
Față de acest
impediment legal, instanța de fond ar fi trebuit să respingă acțiunea formulată
de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca inadmisibilă.
În raport de
prevederile art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va
admite recursul, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de D.C. împotriva Sentinței nr. 2.484 din 29 martie 2011 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității formulată în contradictoriu cu pârâtul D.C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 iunie 2012.
Procesat de GGC - AM