ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 762/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3502, pronunțată în data de 17.12.2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în favoarea Curții de Apel Timișoara și a dispus trimiterea dosarului la instanța competentă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului.
În motivarea cererii de recurs, reclamantul a arătat că, deși a solicitat amânarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare și acordarea unui nou termen de judecată în vederea expunerii unui punct de vedere cu privire la excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel București, instanța, în mod greșit, a respins această cerere, încălcând principiul dreptului la apărare și principiul contradictorialității.
Prin Decizia nr. 2514 din 19 septembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 3502 din 17 decembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul A., invocând prevederile art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., fără a depune însă și dovada plății taxei judiciare de timbru corespunzătoare căii de atac exercitate.
Astfel, în baza rezoluției emise la data de 20.11.2017 în dosarul nr. x/2017, s-a comunicat contestatorului obligația de a depune, sub sancțiunea nulității cererii, taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.
Având în vedere că partea nu și-a îndeplinit această obligație legală, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția netimbrării contestației în anulare și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții, astfel cum rezultă din practicaua prezentei hotărâri.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția netimbrării contestației în anulare, invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va anula contestația formulată ca netimbrată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Înalta Curte constată că, deși contestatorul a fost citat în mod repetat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, datorată conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare, respectiv din actele și lucrările dosarului, partea nu și-a îndeplinit această obligație legală.
Devine astfel incidentă sancțiunea anulării contestației în anulare, în raport cu dispozițiile art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., conform cărora:
"TITLUL IV - Actele de procedură, CAPITOLUL I - Forma cererilor
Art. 148. - Condițiile generale […]
(6) Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel."
"Art. 197. - Timbrarea cererii
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 32 și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013:
"Art. 32. - Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 33. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. […]"
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248, coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 26 alin. (1), art. 32 și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a contestației în anulare formulate de contestatorul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2514 din 19 septembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2018.