ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 624/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată:

Prin cererea formulată, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, contestație împotriva Raportului de Evaluare nr. x/25.03.2015, solicitând anularea acestuia.

Prin sentința nr. 124/2015 din 10 septembrie 2015, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., ca nefondată.

Împotriva sentinței nr. 124/2015 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal reclamantul A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că, în afara expunerii unor texte de lege, considerentele instanței sunt superficiale, lacunare, fără a identifica reale motive de netemeinicie a susținerilor reclamantului, concluzia cuprinsă în dispozitiv este una eronată, contradictorie: ..." reclamantul a contestat existența încălcării regimului incompatibilităților, urmare neparticipării sale la luarea deciziilor cu privire la alocarea de la bugetul local a sumelor destinate plății serviciilor prestate de S.C. B. S.R.L . . . . . . . . . .împrejurare care prezintă relevanță doar sub aspectul reglementării regimului conflictului de interese, nu și al regimului incompatibilităților...".

Recurentul precizează că nici un moment nu a contestat faptul că a cumulat, începând cu luna iulie 2012, cele două calități: consilier local, respectiv asociat unic și administrator al S.C. B. S.R.L.

Situația de fapt nu echivalează cu încălcarea regimului incompatibilităților, în condițiile în care prestarea de servicii de către S.C. B. S.R.L. s-a realizat prin contractare directă, pe baza de documente justificative.

Sumele de bani pentru Școala Gimnazială nr. 1 Zănești au fost alocate din buget sub denumirea de investiții, fără a se cunoaște, la momentul 2012, care va fi destinația acestora.

Abia ulterior, în cursul anului 2013, urmare necesității înlocuirii tâmplăriei la unitatea de învățământ din comună, s-a stabilit modul de utilizare a sumelor de bani alocate din bugetul local.

Recurentul consideră că, în speță, calitatea de consilier local nu a impietat cu nimic alocarea fondurilor din bugetul local către Școala Gimnazială nr. 1, în condițiile în care, la momentul indicat (dec. 2012), nu avea cunoștință că va executa lucrarea, în calitate de administrator al S.C. B. S.R.L.

Se mai susține că nu a reprezentat o influență în privința atribuirii lucrării, în calitatea sa de consilier local, iar situația descrisă nu se circumscrie incompatibilității statuată de legiuitor la art. 90 din Legea nr. 161/2003 și, cu atât mai mult, nu constituie simple apărări în sfera regimului conflictului de interese.

Recurentul mai susține că evaluările inspectorului de integritate, concretizate în raportul nr. x/20.04.2015, au avut la bază aceleași înscrisuri, care au fost analizate la întocmirea raportului nr. x/25.03.2015 (obiectul acțiunii de față), cu diferența obținerii unor concluzii contradictorii.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 11 decembrie 2017, recursul a fost admis în principiu.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Prin raportul de evaluare nr. x/25.03.2015 a fost reținută starea de incompatibilitate a recurentului-reclamant avându-se în vedere că S.C. B. S.R.L. Zănești, al cărei asociat unic și administrator este, a prestat servicii către Școala Gimnazială nr. 1 Zănești. Pentru aceste servicii, S.C. B. S.R.L. a emis facturile fiscale nr. x/22.10.2012 în valoare de 1.630 RON, nr. x/17.05.2013 în valoare de 180 RON, nr. x/16.09.2013 în valoare de 2.240 RON, nr. x/25.09.2013 în valoare de 1.050 RON și nr. x/11.11.2013 în valoare de 7.198,32 RON. La data de 16.10.2013 S.C. B. S.R.L. a încheiat cu Școala Gimnazială nr. 1 Zănești contractul de prestări servicii nr. x/16.10.2013. Prin raportul de evaluare s-a reținut incidența art. 21 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 coroborat cu art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 și cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurentul a fost evaluat exclusiv în privința respectării regimului incompatibilităților, fiind reținută starea de incompatibilitate prevăzută de art. 90 din Legea nr. 161/2003.

Situația de fapt reținută de intimată în raportul de evaluare nu a fost contestată de recurent.

Înalta Curte constată că instanța de fond și-a fundamentat corect soluția pe dispozițiile legale aplicabile în cauza dedusă judecății, și anume:

- art. 96 din Legea nr. 1/2011 care prevede că "unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. în exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale", iar consiliul de administrație are în componența sa și un reprezentant al Consiliului Local;

- art. 106 din același act normativ care prevede "finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale"

- art. 111 alin. (4) din același act normativ care prevede "autoritățile administrației publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat"

- art. 112 alin. (2) din același act normativ care prevede "terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare".

Incompatibilitățile privind aleșii locali sunt reglementate în secțiunea a IV-a, art. 90 alin. (1) având următorul cuprins:

"Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective."

Înalta Curte constată că pentru existența situației de incompatibilitate nu are relevanță persoana care încheie contractul în numele societății, ci calitatea consilierului local de a deține anumite funcții în cadrul societății comerciale.

De asemenea, nu are relevanță faptul că reclamantul nu a semnat contractele sau că acesta nu a avut cunoștință de încheierea acestora.

Simpla deținere a funcției de consilier local determină obligarea acestuia de a-și lua toate măsurile pentru a nu încălca dispozițiile Legii nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Recurentul-reclamant, în perioada exercitării mandatului de consilier local, în calitate de administrator și asociat unic la S.C. B. S.R.L a prestat servicii Școlii Gimnaziale nr. 1 Zănești, instituție aflată sub autoritatea Consiliului Local al comunei Zănești, conform facturilor fiscale în sumă totală de 12.298,32 RON.

De asemenea, a încheiat cu această instituție și Contractul de prestări servicii nr. x/16.10.2013, încălcând astfel prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 ci modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte apreciază că, interdicția instituită de legiuitor prin dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare, vizează încheierea, în speță, de către consilierul local a unor contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care face parte, astfel că instanța de fond în mod corect a reținut că recurentul-reclamant a încălcat regimul incompatibilităților în exercitarea mandatului de consilier local.

Înalta Curte constată că nici motivul de recurs potrivit căruia înscrisurile, care au stat la baza întocmirii raportului de evaluare nr. x/2015, au fost analizate de inspectorul de integritate cu ocazia elaborării raportului nr. x/2015 nu este întemeiat și nu poate fi primit.

Prin raportul de evaluare nr. x/20.04.2015 s-a dispus clasarea lucrării nr. x/29.05.2014 ca urmare a faptului că nu au fost identificate elemente referitoare la existența conflictului de interese, în sensul art. 22 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 deoarece, conform adresei nr. 3570/30.07.2014 a Primăriei comunei Zănești, nu au fost adoptate hotărâri ale Consiliului local Zănești prin care să se fi luat decizii cu privire la alocarea de sume către S.C. B. S.R.L.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin cererea precizare, recurentul-reclamant a contestat existența încălcării regimului incompatibilităților susținând că nu a participat la luarea de decizii cu privire la alocarea de la bugetul local a sumelor ulterior destinate plății serviciilor prestate de către S.C. B. S.R.L.

Astfel cum a reținut și instanța de fond, această împrejurare, reținută ca atare prin raportul de evaluare nr. x/20.04.2015, prezintă relevanță doar sub aspectul respectării regimului conflictului de interese, nu și a regimului incompatibilităților.

Conflictul de interese și incompatibilitățile în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt instituții juridice distincte, supuse unor reglementări distincte atât prin Legea nr. 161/2003, cât și prin reglementări cu caracter special.

Raportul de evaluare nr. x/20.04.2015 a fost întocmit în baza acestor dispoziții care nu sunt incidente prezentei cauze. Clasarea acestei lucrări s-a făcut exclusiv din punctul de vedere al conflictului de interese.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 124/2015 din 10 septembrie 2015 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 februarie 2018.