ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2018

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 08.05.2017, sub numărul x/2017, reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 588782,10 RON reprezentând daune interese potrivit clauzelor contractuale, precum și la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de contravaloarea taxei judiciare de timbru.

2.1. Prin sentința nr. 5598 din 04.10.2017 a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței teritoriale, declinând competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, invocând disp. art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 și reținând că sediul autorității contractante este în Iași.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/2017.

2.2. Prin sentința nr. 100 din 31 ianuarie 2018 a Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a constatat necompetența teritorială a Tribunalului Iași și s-a declinat în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal competența teritorială de soluționare a cererii formulate de către reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

La pronunțarea acestei soluții, instanța, în contextul enunțării dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a reținut că Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași nu a încheiat contractul în nume propriu, ci în calitate de mandatar, această interpretare fiind confirmată de art. 2.1 lit. a din contract.

Așadar, interpretarea art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 se face prin raportare exclusivă la sediul autorității contractante și nu al mandatarului acesteia.

De asemenea, deși este adevărat că lipsa personalității juridice a subunităților din structura CNADNR nu le lipsește pe acestea de capacitatea administrativă, respectiv de aptitudinea de a încheia contracte administrative în exercitarea serviciului public în situația de față, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași nu a încheiat contractul în nume propriu, ci a avut calitatea de mandatar al autorității contractante.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata către reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a sumei de 558.782,10 RON, reprezentând penalități pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Înalta Curte constată că pretențiile solicitate de către reclamantă sunt fundamentate pe dispozițiile contractului de servicii nr. 196 din data de 20.12.2013, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, și învestesc instanța de judecată cu analiza unor aspecte legate de executarea de către pârâtă a obligațiilor contractuale.

Potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:

"(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante."

În ceea ce privește procedura de soluționare a litigiilor privind achizițiile publice, a fost adoptată Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Referitor la competența instanțelor de judecată, prevederile Legii nr. 101/2016 au preluat conținutul art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, stabilind în cuprinsul art. 53 alin. (1) că:

"(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin complete specializate în achiziții publice."

Analizând contractul în discuție indicat, Înalta Curte constată că autoritatea contractantă este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, iar contractul este semnat de reprezentanții legali ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași.

Prin urmare, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, sediul autorității contractante este, în acest caz, sediul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, respectiv, Iași, str. x, nr. 19, județul Iași, motiv pentru care va stabili competența de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 aprilie 2018.