ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1900/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și soluțiile pronunțate

Prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 al Curții de Apel Brașov, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plați și Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrul Regional de Plați și Dezvoltare Rurală și Pescuit - Centru 7 Alba Iulia: 1. obligarea în solidar a pârâtelor la decontarea ajutorului nerambursabil în sumă de 749.000,00 RON reprezentând 70% din valoarea eligibilă a bunului achiziționat în valoare de 1070000,00 RON conform contractului de finanțare nr. x/23.09.2008, cu dobânzi; 2. restituirea sumei de 41273,40 RON reprezentând 10% din valoarea scrisorilor de garanție bancare nr. 32/10.02.2010 și nr. 22/28.05.2009 cu dobânzi; 3. obligarea pârâtei A la despăgubiri în sumă de 4127,34 RON reprezentând comisioanele suplimentare de 1% plătite de societate pentru prelungirea cu 6 luni a valabilității scrisorilor de garanție bancară, rămase neutilizate și returnate reclamantei, în forma lor inițială, de către pârâta A; 4. obligarea pârâtelor la plata de daune interese pentru câștigul nerealizat - profitul brut prevăzut în proiect, raportat la cursul trimestrial al BNR, aferent fiecărui trimestru (lucrum cessans) ca urmare a faptului că nedecontarea la timp a ajutorului nerambursabil a împiedicat societatea să desfășoare activitatea din proiect, potrivit dreptului comun; 5. actualizarea sumelor de mai sus prin raportare la cursul leu/euro din data efectivă a plății raportată la plata cursului din contractul de finanțare; 6. plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

Prin cererea de întregire și precizare a acțiunii s-a solicitat și anularea rezilierii/încetării contractului de finanțare și, în ceea ce privește actualizarea sumelor de la petitul 1, aceasta să se facă prin convertirea lor în Euro la cursul din contract și plata acestora în RON la cursul de la data plății.

Prin sentința civilă nr. 93/F/02.05.2012, Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta S.C. A. S.R.L, reținând, în esență, că respingerea cererii de plată prin Notificarea nr. 2122/27.01.2011 de către CRPDRP 7 Alba este întemeiată, fiind motivată de neeligibilitatea cheltuielilor supuse decontării. Astfel, contractul de finanțare putea fi modificat doar în condițiile art. 9 din Anexa I la contract, potrivit căruia orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părți contractante în scris prin act adițional încheiat în aceleași condiții ca și contractul de finanțare. Or, un asemenea act adițional la contractul de finanțare nu a fost încheiat, fiind fără relevanță sub acest aspect actul adițional nr. 3 invocat, care nu se referă la modificarea contractului de finanțare, ci la modificarea contractului de achiziție a utilajului de către beneficiar.

A mai reținut instanța că reclamanta a intenționat modificarea specificațiilor tehnice ale utilajelor ce se doreau a fi achiziționate, prin achiziționarea unui utilaj principal superior calitativ și renunțarea la achiziționarea unui alt utilaj (robot de vopsire) și a unui mijloc de transport uși. Pentru aceasta, reclamanta a formulat un memoriu justificativ, care are însă o dată de întocmire ulterioară atât a actului adițional nr. 3 cât și a Notificării de refuz de plată nr. x/29.12.2010. S-a concluzionat că decizia de respingere a cererii de plată a fost luată în mod corect în conformitate cu dispozițiile art. 4.3 și 4.4 din Anexa IV la Contractul de Finanțare, fiind interzise modificările criteriilor de eligibilitate și cele care afectează fundamental termenii de referință sau după caz specificațiile tehnice din ofertă.

Prin Decizia nr. 4921/22.11.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respins recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 93/F/02.05.2012.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal la data de 27.07.2016, revizuenta S.C. A. a solicitat revizuirea sentinței nr. 93/F/02.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2012 în contradictoriu cu intimatele Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București și Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 7 Alba, întemeiată pe motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a arătat că înțelege să se folosească de următoarele înscrisuri: Raport formular C 1.8 Partea I nr. x/22.12.2010, Raport formular C 1.8 Partea II nr. x/22.12.2010, Fișa de verificare a dosarului cererii de plata FN/23.12.2010 cu anexe, documentația aferenta Notificării de încetare a contractului nr. x/06.09.2011, respectiv adresele nr. 880/02.09.2011, x/20.09.2011 și nr. x/20.12.2011 emise de pârâte, adresa nr. x/2016 și adresa nr. x/2016 emise de CRPDRP7 Alba.

Revizuenta a susținut că din înscrisul Raport formular C 1.8 Partea I nr. x/22.12.2010 rezultă că documentația depusă de beneficiar în scopul amendării contractului este conformă și se propune aprobarea acesteia prin nota de aprobare, dat fiind că modificările tehnico-economice preconizate sunt de sub 10% din valoarea bugetului indicativ inițial.

Din raportul formular C 1.8 Partea II nr. x/22.12.2010 rezultă că soluția de modificare propusă de beneficiar respectă eligibilitatea cheltuielilor conform contractului de finanțare, criteriile de eligibilitate și selecție fiind menținute, iar modificările tehnice și financiare nu depășesc 10% din valoarea eligibilă contractată, astfel încât un act adițional nu era necesar.

Din Fișa de verificare a dosarului cererii de plata FN/23.12.2010 rezultă eligibilitatea cheltuielilor efectuate, că documentele de plată au precizat numărul contractului pe care îl achită, plata fiind făcută în baza contractului de achiziție și nu în baza facturii proforma.

Din documentația aferenta Notificării de încetare a contractului nr. x/06.09.2011, respectiv adresele nr. x/02.09.2011, x/20.09.2011 și nr. x/20.12.2011 emise de pârâtă rezultă că măsura de încetare a contractului de finanțare s-a făcut în baza unor adrese și nu a unui Proces-verbal de constatare nereguli, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile de încetare a contractului de finanțare.

Prin adresa nr. x/2016 și adresa nr. x/2016 emise de CRPDRP7 Alba se face dovada că considerentul instanței de fond relativ la încetarea contractului de finanțare în cazul constatării unor nereguli în condițiile art. 11 alin. (3) din Anexa I la contractul de finanțare nu corespunde realității.

S-a mai arătat că instanța a ignorat existența manualului de proceduri cod M 01-03, versiunea 07 și, astfel, a tras concluzii neîntemeiate în drept.

S-a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, în sensul că respectivele înscrisuri sunt noi, au fost reținute cu rea-credință de către pârâte, sunt pertinente, având forță probantă prin ele însele și caracter determinant.

Intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, întrucât motivul de revizuire invocat nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru admisibilitatea acestei căi de atac, întrucât se solicită revizuirea unei hotărâri pronunțate de o instanță de fond, înscrisurile noi nu au forță probantă prin ele însele și sunt ulterioare rămânerii irevocabile a sentinței nr. 93/f/02.05.2012.

Hotărârea suspusă revizuirii

Prin sentința nr. 25 din 01 februarie 2017 a Curții de Apel Brașov - secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția inadmisibilității revizuirii, invocată de intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. SRL împotriva sentinței nr. 93/F/02.05.2012 pronunțate de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2012.

La pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că revizuirea are drept scop îndreptarea erorilor săvârșite în legătură cu situația de fapt, însă în speță starea de fapt care a stat la baza pronunțării sentinței nr. 93/F/2012 a cărei revizuire se solicită nu este contestată. Ceea ce încearcă revizuenta prin cererea de revizuire este o îndreptare a unei pretinse greșeli de judecată rezultată din aplicarea greșită a legii, respectiv a manualului de proceduri cod M 01-03, versiunea 07, ceea ce este inadmisibil prin prezenta cale procedurală.

Primele două documente ce constituie temei al prezente cereri de revizuire sunt rapoarte de analiză internă care atestă că, inițial, organe interne din cadrul pârâtei au apreciat că documentele depuse, atașate cererii de plată, sunt conforme și s-a formulat o propunere în sensul aprobării solicitării prin nota de aprobare. De asemenea, al treilea document invocat respectiv fișa de analiză este tot un document intern care atestă verificările efectuate cu privire la conformitatea actelor din dosarul administrativ.

Aceste înscrisuri nu au forță probantă prin ele însele și nu au caracter determinant, poziția organelor pârâtei anterior promovării litigiului finalizat prin sentința nr. 93/F/2012 neavând nicio influență asupra soluției pronunțate în cauză.

Manualul de proceduri nu poate constitui un înscris nou temei al revizuirii, deoarece acesta este un document cu caracter normativ ce are caracter public. Ceea ce se invocă de fapt este ignorarea de către instanța de fond a prevederilor acestui Manual, însă aceasta este o pretinsă eroare de judecată care nu poate face obiectul revizuirii.

În ceea ce privește documentația aferentă Notificării de încetare a contractului nr. x/06.09.2011, respectiv adresele nr. x/02.09.2011, x/20.09.2011 și nr. x/20.12.2011 emise de pârâtă, aceasta nu atestă nimic nou. Faptul că măsura de încetare a contractului de finanțare a fost luată în baza notei de control nr. x/29.07.2011 și a adresei APDRP nr. x/25.08.2011 reprezintă împrejurări de fapt ce au fost cunoscute de către instanța de fond, respectiv de către instanța de recurs.

De altfel, aspectele invocate în prezenta cerere de revizuire au fost invocate în recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 93/F/2012, făcând obiectul cenzurii instanței de recurs.

În ceea ce privește adresa nr. x/2016 și adresa nr. x/2016 emise de CRPDRP7 Alba, acestea nu pot constitui înscrisuri noi care să intre în câmpul de aplicare al prevederilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs revizuenta S.C. A. S.R.L., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Contrar considerentelor instanței, revizuenta a susținut că prin cererea de revizuire a urmărit îndreptarea erorilor săvârșite în legătura cu situația de fapt contestata atât în fața instanței de fond, cât și în această fază procesuală, astfel încât este neîntemeiată aprecierea potrivit căreia ar tinde la îndreptarea unor pretinse greșeli de judecata rezultate din aplicarea greșita a legii.

Invocarea manualului de proceduri cod. M01-03 vers. 07 a avut ca scop doar precizarea elementelor normative de referința față de care se putea face calificarea corecta a situației reale de fapt, nepuse în discuție și rămase necunoscute instanței de fond.

Deși instanța revizuirii reține corect caracterul de documente interne ale înscrisurilor de care se prevalează, nu trage nici o concluzie privind consecințele aspectelor relevate de acestea și, contrar situației de fapt dovedita prin ele, trage o concluzie absolut nefondata potrivit căreia înscrisurile nu au forța probantă prin ele însele și nu au caracter determinant, poziția organelor pârâtei anterior promovării litigiului finalizat prin sentința nr. 93/F/2012 neavând nici o influență asupra soluției pronunțate în cauza.

Concluzia este nefondata pentru simplul fapt că poziția pârâtelor, anterioară pronunțării sentinței atacate și menținută în cursul judecații cauzei, este sursa litigiului care a condus la prezentul proces și, astfel este imposibil să nu fi avut influență asupra soluției pronunțată de instanța de fond.

Pe de alta parte, instanța de fond a dat o interpretare greșita a înscrisurilor pe care le-a depus. Acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., fiind înscrisuri noi, determinante pentru soluționarea cauzei și reținute de către pârâte.

Apărările formulate în cauză

Intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (prin reorganizarea fostei Agenții de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014), a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire, ca fiind temeinică și legală.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, apărările intimatei și normele legale incidente în cauză, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Procedând la verificarea sentinței recurate în raport de motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., instanța de control judiciar apreciază că cererea de revizuire nu se încadrează în cerințele specifice acestei căi extraordinare de atac și, în raport de dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, constată că, în mod corect, curtea de apel a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe aceste dispoziții legale.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:

(…)

Din analiza acestor prevederi legale rezultă că sfera de aplicabilitate a revizuirii pentru motivul invocat de recurenta-revizuentă este foarte limitată, admisibilitatea fiind condiționată de anumite aspecte care trebuie să se regăsească cumulativ.

Privitor la admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, reține că, pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite cererea de revizuire, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: partea interesată să prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă; înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită; înscrisul să nu fi putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării fondului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

Raportând prevederile legale la cererea de revizuire formulată de S.C. A. S.R.L. și motivată pe existența următoarelor înscrisuri: Raport formular C 1.8 Partea I nr. x/22.12.2010, Raport formular C 1.8 Partea II nr. x/22.12.2010, Fișa de verificare a dosarului cererii de plata FN/23.12.2010 cu anexe, documentația aferentă Notificării de încetare a contractului nr. x/06.09.2011, respectiv adresele nr. x/02.09.2011, x/20.09.2011 și nr. x/20.12.2011 emise de pârâte, adresa nr. x/2016 și adresa nr. x/2016 emise de CRPDRP7 Alba, precum și Manualul de proceduri cod M 01-03, versiunea 07, în mod corect și legal instanța de fond a constatat că acestea nu întrunesc exigențele prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, în mod judicios, judecătorul fondului a constatat că, în ceea ce privește înscrisurile Raport formular C 1.8 Partea I nr. x/22.12.2010, Raport formular C 1.8 Partea II nr. x/22.12.2010 și Fișa de verificare a dosarului cererii de plata FN/23.12.2010 cu anexe, acestea nu prezintă un caracter determinant pentru soluționarea cauzei și nu au forță probantă prin ele însele, neavând nicio relevanță pentru soluționarea cauzei, fiind documente interne ale organelor pârâte.

Referitor la adresele nr. x/02.09.2011, nr. x/20.09.2011 și nr. x/20.12.2011 emise de pârâte, ce constituie documentația aferentă Notificării de încetare a contractului nr. x/06.09.2011, acestea nu pot fi considerate înscrisuri noi, care să conțină date ce nu au fost avute în vedere de către instanțele de fond și de recurs.

În fine, în mod corect s-a reținut că Manualul de proceduri cod M 01-03, versiunea 07 nu poate constitui un înscris nou - temei al revizuirii, acesta fiind un document cu caracter normativ, iar ignorarea de către instanța de fond a prevederilor acestui Manual este o pretinsă eroare de judecată care nu poate face obiectul revizuirii.

De altfel, din motivele invocate de recurenta - revizuentă se poate deduce că aceasta urmărește o reapreciere a tuturor aspectelor cauzei, situație care nu se încadrează în limitele stabilite de legiuitor în cadrul art. 322 din C. proc. civ.

Prin cererea de revizuire, revizuenta - recurentă tinde, în realitate, la o nouă judecare a litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 (litigiu soluționat irevocabil prin Decizia nr. 4921/22.11.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție), situație inadmisibilă față de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu referire la respectarea principiului securității raporturilor juridice.

În același sens, este și jurisprudența constantă a CEDO, potrivit căreia, admiterea unei căi extraordinare de atac, care repune în discuție o decizie definitivă, printr-o procedură de reexaminare este considerată o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. În virtutea acestui principiu nici o parte nu este abilitată să solicite repunerea în discuție a unei hotărâri definite și executorii cu unicul scop de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre, în privința sa (exemplu: cauzele Șerbănescu împotriva României, Gâgă împotriva României).

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că revizuirea nu poate fi admisă ca o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii unui proces soluționat definitiv și că numai erorile care nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității juridice pe motivul că nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac (cauza Sergey Petrov c. Rusiei, Hot. nr. 1861/2005 din 10 mai 2007, par. 28; Pehenitehny c. Rusiei, Hot. nr. 30.422/2003 din 14 februarie 2008, par. 26).

Principiul securității juridice impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Brumărescu, citată mai sus, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".

Ca urmare, nefiind identificate motive apte să conducă la modificarea ori casarea sentinței atacate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de față, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 25 din 01 februarie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și Fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 mai 2017.