ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1237/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 14 mai 2014, reclamanta SC D. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrul Regional de Plăți, Dezvoltare Rurală și Pescuit 7 Alba, anularea adresei din 18 martie 2014 prin care a fost admisă în parte contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva notificării beneficiarului/furnizorului cu privire la confirmarea plății din 20 februarie 2014, anularea fișei de verificare din 28 ianuarie 2014 și anularea notificării beneficiarului/furnizorului cu privire la confirmarea plății din 20 februarie 2014, în sensul admiterii la plată a sumei de 75.539,57 RON aferente lucrării efectuate de furnizorul SC R. SRL.

Tribunalul Alba, prin încheierea din 14 noiembrie 2014, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâta Agenția pentru Finanțare Investițiilor Rurale, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reținând, în temeiul art. 10 alin. (1 1 ) din Legea nr. 554/2004, că cererea reclamantei vizează suma de 337.781,45 RON, finanțare nerambursabilă, și suma de 94.932,54 RON, finanțare nerambursabilă, referitoare la contractul de finanțare emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, care este autoritate publică centrală.

2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1 din 12 ianuarie 2015, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, și, în temeiul art. 10 alin. (1 1 ) din Legea nr. 554/2004, apreciind că reclamanta solicită anularea unor acte emise de CRPDRP 7 Alba, autoritate publică regională, și nu centrală, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba. Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, în baza art. 135 alin. (1) raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Alba Iulia a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte constată că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie, în principal, anularea fișei de verificare din 28 februarie 2014 și a notificării beneficiarului cu privire la confirmarea plății nr. 53 din 20 februarie 2014, acte administrative emise de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centru Alba (fost Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 7 Alba). Competența materială a instanței de contencios administrativ este determinată de apartenența organului emitent al actului la categoria autorităților publice centrale sau locale, neavând relevanță dacă acestea au sau nu au personalitate juridică.

Reținând, pe de o parte, că autoritatea emitentă a actului presupus vătămător contestat de reclamantă este un centru regional, structură aflată în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) și, pe de altă parte, că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanță personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public, Înalta Curte constată că nu curții de apel, ci tribunalului, prin secția specializată, îi revenea competența de soluționare a cauzei.

Astfel, este suficientă capacitatea administrativă a autorității, respectiv posibilitatea emiterii de acte administrative, ce determină și eventuala calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ și, în final, determinarea instanței competente în raport de rangul autorității publice pârâte. În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unor acte administrative emise de o autoritate regională, competența materială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul rangului organului emitent și, astfel, aceasta revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. 4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Alba, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește în favoarea Tribunalului Alba, secția contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta SC D. SRL în contradictoriu cu pârâții M.A.D.R.-A.F.I.R.-Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 7 Alba și M.A.D.R.-Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2015.