ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1625/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1625/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1625/2016
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 28 august 2015, sub nr. 572/57/2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR):
- anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5276 din 13 februarie 2015 emis de intimată privind proiectul „Construire hală de producție legătorie și servicii conexe” ce face obiectul Contractului de finanțare nr. C312C011170100020 din 8 octombrie 2012, cu consecința exonerării societății reclamante de restituire a sumei de 548.778,77 RON;
- obligarea intimatei la continuarea derulării contractului și implicit decontarea restului sumelor contractate prin contractul de finanțare mai sus indicat;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința nr. 205 din 18 noiembrie 2015, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Alba-Secția de contencios administrativ, fiscal și insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în speță, a fost atacat un act administrativ emis de o autoritate locală, astfel că sub aspect material, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ca regulă de drept comun.
2.2. Hotărârea Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență
Prin Sentința nr. 166 din 3 martie 2016, Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Alba, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond se secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl constituie anularea Deciziei nr. 15002/23 aprilie 2015 emisă de intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5276 din 13 februarie 2015 emis de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și anularea acestui proces-verbal care privește proiectul „Construire hală de producție legătorie și servicii conexe”, obiect al Contractului de finanțare nr. C312C011170100020 din 8 octombrie 2012.
În cauza dedusă judecății, actele administrative contestate au fost emise în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Potrivit art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator la instanța de judecată de contencios administrativ competentă în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Competența materială de soluționare a acțiunii împotriva deciziei de soluționare a contestației, în speță Decizia nr. 15002 din 23 aprilie 2015 este dată de conținutul prevederilor art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004, deoarece actul este emis de o autoritate publică centrală - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și are ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Așadar, acțiunea se soluționează în fond de Curtea de apel, secția contencios administrativ și fiscal.
În acest sens este și Soluția de principiu adoptată în ședința judecătorilor Secției din 19 octombrie 2015, potrivit căreia:
„În litigiile având ca obiect deciziile de soluționare a contestațiilor, atacate în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, instanța competentă se determină în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) și (1
1
) din Legea nr. 554/2004, după cum urmează:
- conform art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004, cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel;
- conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice locale, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.”
Prin urmare, în raport de prevederile O.U.G. nr. 66/2011, Înalta Curte constată că acțiunea de față reprezintă o cerere de natura celor descrise de dispozițiile art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004, întrucât privește acte emise de o autoritate publică centrală iar actele contestate în prezentul litigiu au ca obiect sume reprezentând fonduri europene a căror rambursare se impune beneficiarului de proiect, ca urmare a unor nereguli arătate în cuprinsul lor, astfel că instanța competentă este cea arătată expres pentru aceste cereri.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2016.
Procesat de GGC - LM