ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2496/2018

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 06.11.2015, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.A. prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, a solicitat desființarea/anularea în totalitate atât a Deciziei de impunere nr. x/24.07.2015 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată în cuantum total de 1.000.650 RON (obligații principale - impozit pe profit și TVA și accesorii), cât și a Raportului de inspecție fiscală nr. x/24.07.2015 act administrativ-fiscal ce stă la baza emiterii deciziei de impunere, după caz, emiterea unei decizii temeinice și legale.

Prin sentința nr. 143/2016 din data de 28 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte acțiunea precizată a reclamantei S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj. S-a dispus obligarea pârâtei AJFP Gorj să soluționeze contestația prealabilă formulată de reclamanta S.C. A. S.A. prin administrator judiciar, împotriva deciziei de impunere nr. x/24.07.2015 și a RIF nr. x/24.07.2015, contestație înregistrată sub nr. X/02.09.2015 și s-a respins petitul având ca obiect anularea în totalitate a Deciziei de impunere nr. x/24.07.2015 și a Y/24.07.2015, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj.

Prin cererea de recurs recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului declarat, casarea sentinței recurate și, în urma rejudecării litigiului, să se constate că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Intimata-pârâtă S.C. A. S.A a depus întâmpinare, prin care a solicitat, pe cale de excepție, să se constate nulitatea recursului, întrucât acesta este nemotivat, iar, în subsidiar, respingerea recursului formulat ca nefondat.

II. Decizia Înaltei Curți

Analizând cererea de recurs în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului, pentru considerentele arătate în continuare, împrejurare care, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., face inutilă cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. " În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților."

Conform art. 486 alin. (1) lit. d C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; iar dispoziția prevăzută la și alin. (3) prevede că "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."

Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prin motivarea recursului se înțelege nu doar indicarea unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci și dezvoltarea motivelor invocate în sensul formulării unor critici referitoare la hotărârea judecătorească recurată.

În cauză, analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, Înalta Curte constatată că recurenta-pârâtă nu a invocat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu a formulat critici cu privire la hotărârea primei instanțe care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se să arate că, în realitate, contestația intimatei-reclamante împotriva deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală a fost soluționată prin Decizia nr. 963/24.11.2015 emisă de DGRFP Craiova, decizie împotriva căreia intimata-reclamantă nu a formulat contestație.

Înalta Curte reține că este întemeiată excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj împotriva sentinței nr. 143/2016 din 28 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2018.