ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2839/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 3.03.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, anularea Deciziei de soluționare a contestației depuse la Centrul Regional de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit 2 Sud-Est Constanta sub nr. x/2013, înregistrata la A.P.D.R.P. sub nr. x/2013, urmând în principal să se constate contestația depusă la Comisia de soluționare a contestațiilor la data de 26.11.2013 ca fiind depusă în termen și trimiterea către această instituție pentru soluționarea pe fond; în subsidiar, analizarea pe fond a contestației, admiterea acesteia și anularea deciziei și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 05.03.2013.

Prin sentința nr. 2731 din data de 15 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a anulat decizia nr. 42348/18.12.2013 a A.P.D.R.P., a obligat pârâta să soluționeze pe fond contestația administrativă a reclamantei și să achite reclamantei suma de 50 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind respinse restul pretențiilor reclamantei.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea căii de atac și casarea hotărârii, iar în rejudecare, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, autoritatea pârâtă a arătat că soluția instanței de fond a fost, în mod eronat, fundamentată pe decizia nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu, prin care s-a dispus anularea actelor de executare silită din dosarul nr. x/2013 în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal nr. x/12.09.2013, o cauză în care A.F.I.R. nu a fost parte și nu a putut formula apărări.

Prima instanță a anulat efectele deciziei de soluționare a contestației fără a individualiza culpa contractuală ori legală a A.F.I.R. în ce ceea ce privește comunicarea procesului-verbal de constatare a neregulilor, ignorând faptul că depunerea contestației trebuia să se realizeze în termenul de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, acest termen fiind unul de decădere.

De asemenea, nu au fost avute în vedere documentele aflate la dosar, care atestau faptul că procesul-verbal contestat a fost întocmit și transmis beneficiarului cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 și nici faptul că A.F.I.R. nu are ca atribuții verificarea semnăturilor prin care beneficiarii finanțării nerambursabile confirmă primirea actelor procedurale.

A mai arătat recurenta că instanța de fond nu a analizat neregulile constatate prin procesul-verbal contestat și nu a reținut obligația instituției pârâte de a recupera integral sumele acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale, hotărârea fiind astfel pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material reprezentate de Regulamentul CE nr. 65/2011, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 224/2008, Ordinul nr. 567/2008 și Ghidul solicitantului în ceea ce privește condițiile de acordare a fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare prevăzută de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., iar prin încheierea din 18 mai 2017, în temeiul art. 493 alin. (7) din același cod, completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, în condiții de contradictorialitate.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ decizia nr. 42348/18.12.2013 prin care pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a respins ca tardiv formulată contestația împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/12.03.2013, încheiat la data de 05.03.2013 în privința proiectului "Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Prundu, județul Giurgiu prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microintreprinderii S.C. A. SRL".

Prin procesul-verbal menționat autoritatea pârâtă a constatat că beneficiarul a încălcat prevederile Contractului de Finanțare x din 20.04. 2010, prin nerespectarea legislației naționale și europene precum și articolul 4 din Anexa I - Prevederi Generale, hotărând recuperarea integrală a ajutorului financiar acordat în valoare de 782.761,15 RON și rezilierea contractului.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei și a constatat netemeinicia deciziei de respingere ca tardivă a contestației administrative, dispunând anularea deciziei și obligarea pârâtei la soluționarea pe fond a contestației formulate.

Pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a criticat această soluție, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri poate fi solicitată atunci când aceasta a fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în sensul că instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În esență criticile formulate au vizat reținerea eronată a autorității de lucru judecat a deciziei nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu și lipsa culpei pârâtei, care a întocmit și transmis actul administrativ cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.

Instanța de control judiciar nu poate primi aceste critici și, în acord cu cele reținute de instanța de fond, constată că aspectele privind comunicarea/necomunicarea procesului-verbal verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/12.03.2013 au fost lămurite definitiv prin decizia nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu, care a statuat, cu putere de lucru judecat, că motivul admiterii contestației la executare îl reprezintă necomunicarea către reclamantă a titlului executoriu reprezentat de proces-verbal menționat.

Prin urmare, data de 18.03.2013 nu mai putea fi reținută drept data comunicării procesului-verbal, iar prima instanță, în mod corect, a constatat nelegalitatea deciziei prin care autoritatea pârâtă a respins ca tardiv formulată contestația administrativă, în condițiile sus-enunțate nemaiputându-se vorbi despre o nerespectare a termenului de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță reglementat de art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, instanța de fond nu se putea substitui autorității pârâte și nu putea analiza legalitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, astfel încât soluția de obligare a acesteia la soluționarea pe fond a contestației administrative reflectă o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința instanței de fond nu este afectată de nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 2731 din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2017.