ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1712/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1712/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, contestație împotriva Raportului de Evaluare nr. x/14.04.2016, solicitând anularea acestuia.
1.2. Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 364 din 6 decembrie 2016, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia Tribunalul Vrancea și-a declinat competența prin Sentința civilă nr. 258 din 20 mai 2016, a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul A.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva Sentinței nr. 364 din 6 decembrie 2016, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia și, în rejudecare, admiterea contestației și anularea Raportului de Evaluare nr. x/14.04.2016, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Recurentul a susținut instanța de fond nu a luat în considerare motivele invocate prin acțiune și s-a rezumat doar la aspectele invocate de pârâtă prin întâmpinare, fără a analiza susținerile recurentului reclamant privind cauzele care au determinat încheierea contractului de prestări servicii cu Consiliul Local Nereju.
Căderile masive de zăpadă, declararea stării de necesitate și a codului roșu reprezintă situații imprevizibile și care impuneau luarea tuturor măsurilor necesare, inclusiv de închiriere a unor utilaje care să ajute la restabilirea stării normale în comunitățile din județ.
1.4. Apărările intimatei
Legal citată, intimata Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că soluția a fost pronunțată cu respectarea legii.
În esență, s-a arătat că Raportul de evaluare nr. x/14.04.2016 este legal și temeinic și în mod corect a fost reținută starea de incompatibilitate a recurentului, în condițiile în care acesta a încălcat dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 1 februarie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 29 martie 2018, completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul formulat de reclamantul A., în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.
Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului
3.1. Verificând, mai întâi, sentința recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de recurent, Curtea constată că nu se poate susține incidența niciuneia dintre ipotezele reglementate de textul de lege invocat, întrucât hotărârea recurată respectă exigențele prevăzute de dispozițiile art. 425 alin. (1) din C. proc. civ.
Raportat la obiectul cauzei, instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se, atât la susținerile părților, cât și la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății.
3.2. În continuare, examinând motivul de recurs ce vizează aplicarea greșită a normelor de drept material, prevăzut de 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză, și a realizat o încadrare juridică adecvată.
Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ Raportul de evaluare nr. x/14.04.2016 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a recurentului, motivat de faptul că în perioada în care acesta a deținut funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Nereju, județul Vrancea, SC B. SRL, la care recurentul are calitatea de administrator, a încheiat cu Primăria Nereju, în calitate de achizitor, contractul de servicii nr. x/27.01.2014, având ca obiect servicii de deszăpezire. Pentru activitatea prestată, societatea recurentului a încasat suma de 20.000 RON.
Raportul de evaluare atacat a fost întocmit de către Agenția Națională de Integritate ca urmare a încălcării de către recurent a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:
"(1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital ai unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective."
Prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 prevăd o situație specială de incompatibilitate, prin faptul că interzic semnarea de către consilierul local, în calitate de administrator al unei societăți cu capital privat, a unor contracte de prestări servicii cu autoritatea administrației publice locale din care acesta face parte.
Aplicabilitatea dispozițiilor legale sus-menționate este indiscutabilă, în condițiile în care recurentul deține calitatea de consilier local, iar categoria consilierilor locali este expres vizată de dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 fără nici o excepție.
Acest regim special este cu atât mai evident cu cât legiuitorul a prevăzut în art. 92 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 o sancțiune specială care prevede faptul că încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
Recurentul nu neagă încheierea contractului de servicii, dar invocă, în apărarea sa, starea de necesitate care ar fi existat urmare a căderilor masive de zăpadă în zona județului Vrancea.
În acord cu instanța de fond, Înalta Curte reține că, raportat la perioada anului aflată în discuție, căderea precipitațiilor reprezintă un fenomen previzibil, iar Consiliul Local avea posibilitatea de a încheia din timp contracte de deszăpezire. În aceste condiții, susținerile recurentului privind faptul că nu exista altă societate care să fi putut presta serviciile sau că un asemenea contract a fost încheiat în condiții de forță majoră sunt lipsite de credibilitate.
Pentru considerentele arătate, reținând că nu subzistă motive de casare a hotărârii instanței de fond, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 364/2016 din 6 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 aprilie 2018.
Procesat de GGC - GV