ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1081/2019

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2316 din data de 25 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de reclamantul împotriva încheierii din data de 27 martie 2018 și a Sentinței civile nr. 563 din data de 10 aprilie 2018, ambele pronunțate de Tribunalul Dâmbovița.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat cerere de recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10 decembrie 2018 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul a arătat că hotărârea instanței de apel este "netemeinică sub aspectul motivării, dar și nelegală sub aspectul în care au fost aplicate normele europene prioritare dar și cele procesuale și procedurale incidente, ceea ce face dovada nulității deciziei prin sfidarea dreptului de apărare prin încuviințare și administrare de probe."

Recurentul-reclamant a adus la cunoștința instanței faptul că urmează a formula cerere de suspendare a judecății recursului până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene se va pronunța asupra cererii sale de sesizare privind încălcarea drepturilor sale.

În continuare, recurentul-reclamant a prezentat aspecte ce țin de interpretarea probatoriului din dosar, apreciind că "eliminând probele, instanțele judecă după spusele pârâtului și pronunță hotărâri nule de drept, iar modul în care a judecat la termenul de încuviințare probe demască această influență pe care B. o are asupra justiției fiind de notorietate presiunile sale în justiție doar pe criteriile stabilite de binomul toxic C. - D. cu influențe lipsite de transparență." Se arată, de asemenea, că "instanțele de fond și apel au disprețuit art. 425, în sensul că nu cercetează și se pronunță după spusele marelui av. B." și că "în pronunțarea hotărârilor apel și recurs nu se probează susținerile, elimină probatoriul, comite fapte grave de fals intelectual."

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 18 aprilie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 30 mai 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de recurs formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Criticile vizează simple nemulțumiri ale părții față de soluțiile pronunțate de instanța de fond și respectiv, de instanța de apel, iar aspectele legate de modalitatea de interpretare și valorificare a probelor de către instanța de apel reprezintă critici de netemeinicie ce nu pot face obiectul analizei în fața instanței de recurs.

Aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ci vizează în realitate situația de fapt și modalitatea de administrare a probatoriului - critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar.

Celelalte chestiuni, prin care se prezintă o presupusă influență pe care partea adversă ar fi avut-o asupra justiției, făcându-se referire la "complicitatea judecătorilor" și la faptul că "partizanatul judecătorilor fondului și apelului este dovada vie a traficului de influență ce macină justiția din arealul Curți de Apel Pitești", sunt aspecte ce nu pot fi supuse analizei în fața instanței civile.

Un asemenea demers al reclamantului, în forma în care a înțeles să prezinte și să dezvolte criticile inserate în cuprinsul memoriului de recurs, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecății numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate, iar nu împrejurări de fapt sau modalitatea de evaluare a probatoriului de către instanțele anterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 2316 din data de 25 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 mai 2019.

GGC - GV