ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1821/2019

HOTĂRÂRE

17.10.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1821/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Vaslui, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., exercitarea în mod exclusiv a autorității părintești pentru copiii rezultați din căsătorie, C. și D., stabilirea locuinței acestora la domiciliul reclamantei, precum și plata pensiilor de întreținere.

Prin Sentința nr. 864 din 22 martie 2019, Judecătoria Vaslui a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

În motivare, a reținut situația de fapt: părțile s-au căsătorit la data de 28 august 1999 în comuna Cobadin, județul Constanța, căsătorie înregistrată în registrul stării civile la nr. 27 din 28 august 1999, așa cum rezultă din Certificatul de căsătorie seria x nr. x . Conform anchetei sociale de la dosar acestea au locuit, până în anul 2018, când s-au despărțit în fapt, în comuna Cobadin, județul Constanța. Din căsătorie au rezultat trei copii, din care doar doi erau minori la data înregistrării cererii, conform dosar, anume C. și D.

S-a reținut incidența art. 144 alin. (1) C. proc. civ., față de concluziile rapoartelor sociale întocmit, potrivit cărora reclamanta locuiește în Anglia, iar pârâtul la domiciliul conjugal.

Cu privire la cele două minore, s-a constatat că acestea se aflau în vacanță școlară, dar nu s-ar fi făcut dovada schimbării domiciliului sau a reședinței lor, iar din copia actelor de identitate ale minorelor rezultă că locuiesc în domiciliul conjugal, județ Constanța.

Învestită prin declinare, Judecătoria Medgidia a pronunțat Sentința nr. 1122 din 9 august 2019, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Medgidia, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivare, s-a arătat că, în cuprinsul cererii de chemare, reclamanta a detaliat că a plecat împreună cu cei doi copii minori (C. și D.) de la domiciliul conjugal și și-a stabilit reședința la domiciliul unei surori din comuna Deleni, județul Vaslui (la familia E.).

Acest aspect a fost reliefat prin întâmpinarea formulată de pârât, unde s-a mai arătat și că minorele au fost înscrise la școală la Vaslui, cum s-a reținut și în Raportul de anchetă socială nr. 343/11.01.2019 întocmit de inspectorii din cadrul Primăriei Cobadin, județ Constanța.

Așadar, din raportul de anchetă socială nr. 193/16.01.2019 întocmit de inspectorii din cadrul Primăriei Deleni, județul Vaslui a rezultat că minora C. este elevă la Liceul x Vaslui în clasa a IX-a, iar minora D. este elevă la Școală nr. x Vaslui în clasa a VIII-a, fiind îngrijite și supravegheate de bunica maternă, care locuiește împreună cu ele, cât timp mama lor muncește în Londra.

În raport de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. și de faptul că persoanele ocrotite, minorele C. și D., locuiau pe raza comunei comuna Deleni, județul Vaslui, în circumscripția Judecătoriei Vaslui la data introducerii acțiunii, s-a apreciat că Judecătoria Vaslui este competentă.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți", iar potrivit art. 107, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. prevede că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În speță, din susținerile reclamantei cuprinse în cererea de chemare în judecată, Înalta Curte reține că reclamanta, împreună cu cele două minore, și-a stabilit reședința la domiciliul unei rude apropiate din comuna Deleni, județul Vaslui.

Acest aspect este confirmat atât de pârât prin întâmpinare, cât și de Raportul de anchetă socială nr. 343/11.01.2019, unde se arată că minora C. este elevă la Liceul x Vaslui în clasa a IX-a și minora D. este elevă la Școala nr. x Vaslui în clasa a VIII-a, fiind sunt îngrijite și supravegheate de bunica maternă, cât timp mama lor muncește în Londra.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că persoanele ocrotite își au reședința în comuna Deleni, județul Vaslui, ceea ce, în aplicare dispozițiilor legale mai sus citate, atrage competența Judecătoriei Vaslui.