ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 558/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 12.12.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2018, astfel cum a fost precizată la data de 29.05.2019, revizuentul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 592/R/19.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosar nr. x/2014, ca fiind contradictorie cu Decizia nr. 846/14.11.2018, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția civilă, în Dosar nr. x/2017 În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8,10,11 C. proc. civ.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București Prin Decizia nr. 488/29.05.2019, pronunțată în Dosar nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul A., întemeiat pe dispozițiile art. 483 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. III pct. 2 din Legea nr. 310/2018. Recurentul a arătat că motivele de recurs vizează modalitatea în care instanța de judecată a apreciat asupra contrarietății reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și că argumentele sub acest aspect sunt, în esență, aceleași cu cele prezentate în cererea de revizuire. A mai arătat că, în litigiile în care figurează ca parte, a solicitat deschiderea succesiunii după tatăl său, defunctul B., sistarea titlului executoriu nr. x/05.11.2014 și acordarea de daune morale în cuantum de 3.000.000 euro, pentru stresul psihic cauzat de fazele procesuale pe care a fost obligat să le parcurgă.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin rezoluția din 13.02.2020 completul de filtru a fixat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți, pentru soluționarea recursului, la data de 26.02.2020.

Apărările formulate în cauză La data de 19.11.2019 (data poștei) intimatul Municipiul Alexandria - Primăria Municipiului Alexandria - Direcția Buget, Finanțe, Taxe și Impozite a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de nulitate a căii de atac pentru neîncadrarea criticilor formulate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. La data de 03.02.2020 (data poștei), recurentul a formulat punct de vedere la raport prin care a arătat că recursul se încadrează în motivele invocate și a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În speță, se constată că recursul nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat. Susținerile recurentului nu se circumscriu niciunui caz de casare și nu reprezintă chestiuni de nelegalitate care să poată fi analizate ca atare de instanța de recurs, întrucât pentru a motiva recursul în sensul legii este necesară raportarea criticilor formulate la conținutul deciziei obiect al căii extraordinare de atac, cu indicarea modalității în care instanța de judecată nu s-a conformat dispozițiilor legale incidente. În acest sens, se reține că, deși recurentul a arătat că motivele de recurs vizează modalitatea în care instanța de judecată a apreciat asupra contrarietății reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta a precizat, totodată, că argumentele sub acest aspect sunt aceleași cu cele prezentate în cererea de revizuire și că nu se mai impune reiterarea acestora. Considerând această precizare suficientă, recurentul nici măcar nu a mai prezentat în memoriul de recurs, fie și de o manieră ad literam, aspectele din cererea de revizuire, ci s-a limitat să redea capetele de cerere formulate în cadrul acțiunilor introductive de instanță, respectiv deschidere succesiune după tatăl său, contestație la executare, daune rezultate din traume și suferințe, declanșare de boli incurabile datorită stresului creat de litigiile purtate. Rezultă că recursul revizuentului nu se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât argumentele deduse judecății nu se raportează la considerentele pentru care instanța învestită cu cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a apreciat că în cauză nu este îndeplinită condiția contrarietății reglementată de textul legal menționat, în ce privește hotărârile supuse revizuirii. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 488 din 29 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.