Decizia nr. 415/2020 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la 28 iulie 2016, petenții A. și B. au solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care: 1. Să se dispună înregistrarea în registrul partidelor politice a documentelor ce atestă: a) desfășurarea Congresului Extraordinar al A., adunare desfășurată la 20 iulie 2016; b) desfășurarea Conferinței Naționale Extraordinare a B., adunare desfășurată în data de 20 iulie 2016; c) desfășurarea adunărilor generale extraordinare ale celor două formațiuni politice, "A." și "B." în ședința comună, din data de 20 iulie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) lit. a) raportat la 37 alin. (1) din Legea nr. 14/2003;

Să se dispună înregistrarea Protocolului de fuziune prin absorbție a "B." de către "A.", act aprobat de către adunările generale ale celor două formațiuni politice în data de 20 iulie 2016, în ședință comună, în baza prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea 14/2003;

Să se dispună, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (1) și (2) din Legea 14/2003, înregistrarea/modificarea Statutului "A.", modificare adoptata de către Congresul "A." din data de 20 iulie 2016, așa cum reiese aceasta din prevederile noului statut aprobat.

Radierea "B." din Registrul Partidelor Politice. 2. Sentința pronunțată de tribunalul Prin Sentința civilă nr. 115/DEC/P din 19 septembrie 2016, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis cererea formulată de petenții A. și B.. A dispus înregistrarea în Registrul Special al Partidelor Politice a protocolului de fuziune prin "absorbție" a partidului B. de către A. și a documentelor ce au stat la baza aprobării fuziunii. A luat act de modificările intervenite în Statutul A. aprobate prin Congresul partidului la data de 20.07.2016 și a dispus înregistrarea acestor modificări în Registrul Special. A dispus radierea partidului B. din Registrul Partidelor Politice. A respins, ca neîntemeiată, cererea de intervenție formulată de intervenientul C. A luat act de renunțare la cererea de intervenție formulată de intervenientul D. 3. Încheierea pronunțată de curtea de apel Pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, au fost înregistrate apelurile formulate de apelantul E. și de intervenientul C. împotriva Sentinței civile nr. 115/DEC/P din 19 septembrie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a, în cauza având ca obiect "partide politice - congres din 20.07.2016". Prin încheierea de ședință din 16 noiembrie 2018, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind cererile de intervenție formulate în materia partidelor politice, respectiv cu privire la aplicabilitatea art. 64 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 14/2003. A respins, ca inadmisibile, cererile de intervenție accesorie formulate de F., G., H., I., J., K., L., M., Calea x, N. și O. Cerere de completare a dispozitivului încheierii din 16 noiembrie 2018: Prin cererea înregistrată la 9 ianuarie 2019 pe rolul Curții de Apel București, petentul A. a solicitat completarea dispozitivului încheierii de ședință din 16 noiembrie 2018, apreciind că instanța nu s-a pronunțat asupra solicitării de amendare a intervenienților cu amendă judiciară, solicitare formulată de intimatul A. la 19 octombrie 2018. În cadrul dezbaterilor publice din ședința din 29 martie 2019, astfel cum s-a consemnat în cuprinsul practicalei deciziei pronunțate la această dată, apărătorul intimatului B. a solicitat amendarea petentului A. pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale. Prin Decizia civilă nr. 510A din 29 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins excepția inadmisibilității cererii de completare a dispozitivului. A respins, ca nefondată, cererea de completare a dispozitivului încheierii de ședință din 16 noiembrie 2018 formulată de petentul A.. A respins cererea de aplicare a unei amenzi. 4. Calea de atac formulată în cauză Împotriva acestei hotărâri, cu privire la soluția de respingere a cererii de aplicare a unei amenzi, intimatul B. a formulat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-petent a formulat următoarele critici: - Modalitatea în care instanța de recurs a dezlegat cauza prin Decizia civilă nr. 158/30.01.2019 făcea previzibilă soluția pe care completul de apel urma să o pronunțe cu privire la cererea de completare, astfel că nu ar fi trebuit să insiste în această direcție; - O amendare a intervenienților ar fi presupus ca instanța de apel să statueze că aceștia nu aveau dreptul de a promova cererea de intervenție aspect care ar fi încălcat puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 158/30.01.2019. Așadar, cât timp calea de atac nu a fost considerată abuzivă nici cererea care a făcut obiectul promovării recursului nu poate fi considerată un demers abuziv; - Instanța de apel a reținut o culpă a părții adverse prin aceea că la termenul din 09.11.2018 nu a insistat în punerea în discuția contradictorie a părților a cererii de amendare. Or, a susținut recurentul, acest aspect corelat cu faptul că intimatul are apărare calificată, conduce la ideea că formularea unei cereri de completare a hotărârii cât timp nu exista omisiunea instanței de a se pronunța pe cererea de amendare este făcută cu rea credință. În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților la data de 28 noiembrie 2019.

Apărările formulate în cauză Intimații nu au depus întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac. Criticile părții vizează îndeosebi raționamentul instanței de apel care a pronunțat Decizia civilă nr. 510A/2019 și, respectiv soluția pronunțată de instanța de recurs prin Decizia civilă nr. 158/30.01.2019, în sensul că Înalta Curte nu a respins cererea de recurs pe care au formulat-o intervenienții, ca inadmisibilă. În finalul memoriului de recurs, recurentul-petent menționează formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., fără a preciza în concret care sunt regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității care au fost încălcate de curtea de apel, respectiv ce norme de drept material au fost încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel. Având în vedere cele constatate, se apreciază că aspectele evidențiate în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Față de cele de preced, având în vedere că niciuna din criticile formulate nu pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.