ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4603/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, anularea Notificării x/30.04.2013 transmisă prin e-mail la data de 30.04.2013 prin care au fost comunicate valoarea procentului "p" pentru trimestrul I al anului 2013 de 15,87% și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2013 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției, precum și a Adresei nr. x/05.06.2013 de soluționare a contestației în cadrul procedurii prealabile.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 3534 din 15 noiembrie 2016, a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Notificării nr. x/30.04.2013 și Deciziei de soluționare a contestației comunicate prin Adresa nr. x/05.06.2013.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta pârâtă susține că hotărârea primei instanțe este dată cu greșita aplicare a normelor de drept material incidente în cauză, reprezentate de prevederile O.G. nr. 77/2011.

În acest sens, recurenta pârâtă arată că prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a anulat notificarea contestată pentru motivul că nu a fost analizată efectiv contestația reclamantei cu privire la datele anexate notificării pentru patru medicamente și apoi pentru că valoarea consumului comunicat în vederea stabilirii contribuției include și TVA.

Sub acest aspect, recurenta pârâtă arată că în mod greșit a reținut instanța de fond că, în cazul reclamantei, contribuția clawback aferentă trimestrului al III-lea 2013, s-a calculat prin raportare la prețul medicamentelor incluzând TVA, ceea ce echivalează cu impozit la impozit.

Arată recurenta pârâtă că taxa pe valoarea adăugată la stabilirea contribuției "claw-back" s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I-III ale anului 2012 iar începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2012, în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, taxa pe valoarea adăugată a fost eliminată.

În prezent, dispozițiile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 69/2014, prevăd în mod expres faptul că "Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 1, după deducerea TVA-ului de către aceștia din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate conform alin. (7)."

În ceea ce privește cel de al doilea motiv de nelegalitate însușit de prima instanță, recurenta pârâtă susține că aspectele privind comunicarea de către CNAS a valorii aferente consumului de medicamente pentru medicamente care au fost comercializate de către reclamantă în altă cantitate decât cea comunicată de aceasta pentru medicamentele: Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluție injectabilă 5 cutie 1, și care nu au fost analizate de CNAS reflectă faptul că instanța de fond a preluat nefondat și nelegal susținerile reclamantei fără a face o verificare a înscrisurilor depuse de CNAS la dosarul administrativ și care au stat la baza emiterii de către CNAS a notificării a cărei anulare se solicită.

Recurenta pârâtă arată că medicamentele Amikozit(R) 100mg/2ml cod CIM W53278002 și Furosemid 20mg/2ml cod CEM 42799001, despre care reclamanta afirmă că nu au fost niciodată comercializate pe piața românească, se regăsesc în documentul depus de către SC A. SA prin adresa nr. x/27.07.2012, înregistrată la Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu nr. x/30.07.2012 în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, referitor la lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrial și se regăsesc astfel; codul CIM W53278002 se află la poziția 6 și codul CIM 42799001 se află la poziția 23.

Conform datelor centralizate privind consumul total de medicamente din sistemul de asigurări sociale de sănătate, codurile CIM anterior menționate s-au raportat de farmacii cu circuit închis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă.

Medicamentele prevăzute potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, eliberate (consumate) prin canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) și raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau doar din achiziția curentă. Din coroborarea prevederilor art. 1 cu art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, nu rezultă superopozabilitatea consumului valoric total trimestrial de medicamente cu datele de vânzări ale fiecărui plătitor de contribuție doar din trimestrul de referință.

Față de aceste considerente, recurenta pârâtă solicită casarea sentinței civile atacate, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.

II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând recursul de față Înalta Curte constată că este fondat, fiind incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că prin sentința civilă ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel București, secția VIII contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de intimata reclamantă și, în consecință, a anulat decizia comunicată cu adresa nr. x/05.06.2013 precum și notificarea x/30.04.2013.

Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut, în esență, că actele atacate sunt nelegale întrucât notificarea x/30.04.2013 cuprinde o valoare a consumului trimestrial de medicamente suportat din FNUAS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție ce include TVA iar pârâta nu i-a comunicat reclamantei valoarea fără TVA a sumelor, așa cum a solicitat prin contestația administrativă.

În al doilea rând, instanța fondului reține că sunt întemeiate criticile reclamantei, în sensul că pârâta CNAS a comunicat valoarea aferentă consumului de medicamente pentru medicamente care au fost comercializate de către reclamantă în altă cantitate decât cea comunicată de aceasta pentru medicamentele: Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluție injectabilă 5 cutie 1, iar CNAS nu a răspuns concret la motivele formulate de reclamantă în contestația declarată cu privire la notificarea x/30.04.2013. În acest sens, prima instanță apreciază că pârâta avea obligația de a întreprinde verificări concrete asupra bazei de date centralizate, nefiind suficient argumentul potrivit căruia codurile aferente acestor medicamente au fost raportate de farmacii cu circuit închis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă.

În ceea ce privește refuzul pârâtei CNAS de a comunica valoarea consumului aferent vânzărilor reclamantei fără TVA, Înalta Curte constată că sentința civilă criticată este nelegală, întrucât notificarea transmisă de recurenta pârâtă cuprinde toate elementele prevăzute de art. 3 din O.G. nr. 77/2011.

Soluția de anulare a notificării, pentru motivul că recurenta pârâtă nu a comunicat intimatei reclamante valoarea fără TVA a consumului trimestrial de medicamente suportat din FNUAS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție nu are niciun temei, în contextul în care nicio dispoziție legală nu obligă recurenta pârâtă să procedeze la comunicarea diferențiată a datelor necesare stabilirii, calculului și declarării contribuției trimestriale.

Fiind dincolo de orice îndoială că nelegalitatea unui act administrativ nu poate fi reținută fără identificarea normei legale încălcate de emitent cu prilejul actului, prevăzute sub condiția legalității acestuia, Înalta Curte constată că, de altfel, prima instanță nici nu a indicat care este norma legală în raport de care a constatat nelegalitatea atât a notificării x/30.04.2013 cât și a adresei nr. x/05.06.2013.

De altfel, recurentei pârâte îi incumbă, potrivit dispozițiilor art. 3 din O.G. nr. 77/2011, obligația de a comunica subiecților din sfera de referință a ordonanței, ținuți la plata contribuției, valoarea procentului "p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7), respectiv consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, date ce se relevă a fi fost comunicate reclamantei cu notificarea criticată în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că este fondată și cea de a doua critică subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., constatând Înalta Curte că în mod greșit a valorificat prima instanță motivul de nelegalitate referitor la inexactitatea unor date anexate notificării x/30.04.2013 în sensul anulării acesteia și a adresei de soluționare a contestației.

Mai exact, instanța fondului a luat act de susținerile reclamantei, în sensul că valorile aferente consumului medicamentelor Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluție injectabilă 5 cutie 1 sunt eronat stabilite, prin raportare la faptul că au fost vândute cantități mai mici decât cele din anexă și a anulat notificarea x/30.04.2013 precum și adresa nr. x/05.06.2013, apreciind că pârâta nu a soluționat contestația privitoare la corectitudinea raportărilor ce au stat la baza emiterii actelor atacate.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată, în primul rând că un eventual refuz de soluționare a contestației formulate împotriva notificării nu echivalează nicidecum cu confirmarea afirmației reclamantei, în sensul că notificarea cuprinde o valoare a consumului superioară cantităților efectiv introduse pe piața medicamentelor.

Apoi, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 77/2011, Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.

Astfel cum a arătat recurenta pârâtă, O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare instituie în sarcina farmaciilor cu circuit deschis, a unităților sanitare cu paturi și centrelor de dializă obligația de a raporta lunar doar date legate de consumul de medicamente prevăzute la art. 1, nu și date despre trasabilitatea acestora (achiziție, stocuri, etc.) sau informații legate de valabilitatea loturilor de produse puse pe piață.

De aceea, medicamentele prevăzute potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, eliberate (consumate) prin canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) și raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau doar din achiziția curentă, astfel că necorelarea cantităților raportate de farmaciile și unitățile sanitare cu cele efectiv puse pe piață în aceeași perioadă de referință nu poate avea nicidecum semnificația unor erori.

Mai mult, trebuie observat faptul că nici reclamanta intimată nu a precizat un minim de date în raport de care să poată fi apreciată ca fiind sustenabilă afirmația în sensul că datele/informațiile conținute sunt eronate, rezumându-se, în cuprinsul contestației administrative dar și al cererii de chemare în judecată, să susțină că, potrivit informațiilor interne, datele transmise în cadrul Notificării sunt eronate deoarece conțin medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât cea indicată în informațiile transmise în cuprinsul notificării.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că și din această perspectivă soluția de admitere a acțiunii reclamantei și de anulare a actelor atacate este eronată, urmând a admite recursul, în sensul celor solicitate de recurenta pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței nr. 3534 din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, respingea acțiunea formulată de reclamanta A. SA.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - OB