ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1137/2017

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 28 octombrie 2016, recurenții A. și B. au formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 1289 din 14 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de apel Bacău, în dosarul nr. x/2010, și împotriva încheierii din data de 12 octombrie 2016 prin care s-a judecat cererea de recuzare și cerere de suspendare a hotărârii, până la soluționarea contestației în anulare. Prin încheierile din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 și 6 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au fost respinse cererile de recuzare formulate de petenții A. și B.. Prin ultimele două încheieri, s-a dispus totodată și amendarea petenților cu câte 150 RON, respectiv 500 RON fiecare.

Prin decizia nr. 328/2017 din 10 martie 2017, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B.. În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Bacău a reținut, în esență, că motivele invocate de către contestatori cu privire la nerespectarea principiului continuității completului de judecată în recurs, la respingerea cererii de suspendare, precum și cele referitoare la procedura de judecată în fața instanței de fond, nu pot fi analizate în calea procedurală aleasă, întrucât contestația în anulare este admisibilă pentru motive strict și limitativ prevăzute de lege. În consecință, în raport cu dispozițiile art. 320 C. proc.

civ. coroborate cu art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a respins contestația în anulare ca nefondată. Împotriva acestei decizii și a încheierilor de recuzare din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 și 6 martie 2017, B. și A. au formulat recurs, întemeiat în drept pe art. 320 alin. (3) C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea acestuia și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Bacău. În motivarea recursului, recurenții au susținut, în esență, că instanța care a soluționat contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1289 din 14 octombrie 2016, în dosarul nr. x/2010 al Curții de Apel Bacău, le-a încălcat drepturile procesuale, prin manifestarea unei conduite de rea-credință pe tot parcursul judecării procesului.

Sub acest aspect, recurenții au mai învederat că judecătorii învestiți cu soluționarea dosarului au manifestat imparțialitate cu privire la cererea dedusă judecății, motiv pentru care au solicitat repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de judecată. În plus, s-a mai susținut că, în speță, cu ocazia soluționării contestației în anulare de către Curtea de Apel Bacău, a fost viciată procedura de citare în mod voit de către instanța de judecată, pentru ca recurenții să nu poată formula concluzii orale. La data de 15 iunie 2017, intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului. Totodată, a solicitat și amendarea recurenților B. și A., potrivit art. 108 1 C. proc.

civ., pentru introducerea a nenumărate cereri vădit neîntemeiate. Examinând recursul formulat, prin prisma excepției inadmisibilității invocată de intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. prin întâmpinare, Înalta Curte reține că acesta este inadmisibil, conform art. 137 coroborat cu art. 320 alin. (3) C. proc. civ., urmând a fi respins ca atare, potrivit următoarelor considerente: Obiectul litigiului îl reprezintă o hotărâre irevocabilă, pronunțată asupra unei contestații în anulare. Potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituția României, părțile interesate pot exercita căile de atac, în condițiile legii procesuale. Corespunzător acestor prevederi, legea procesual civilă stabilește hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judecătoresc, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de reformare sau retractare.

Prin urmare, admisibilitatea unei căi de atac este examinată în raport cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de legea procesuală. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României. În speță, va fi dată eficiență juridică reglementărilor cuprinse în art. 320 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Deoarece contestația în anulare are, sub aspect procedural, un caracter accesoriu în raport cu judecata propriu-zisă în fond sau în recurs, conținutul art. 320 alin. (3) din C. proc.

civ. devine o expresie a principiului de drept conform căruia accesoriul urmează soarta principalului. Astfel fiind, dacă s-a atacat cu contestație în anulare o hotărâre a unei instanțe de fond, hotărârea asupra contestației va fi și ea, în condițiile legii, supusă apelului sau recursului, iar dacă contestația în anulare s-a îndreptat împotriva unei decizii date de instanța de recurs, hotărârea dată asupra contestației este și ea irevocabilă.

În speță, decizia nr. 328/2017 din 10 martie 2017 a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău în soluționarea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1289 din 14 octombrie 2016 și a încheierii din 12 octombrie 2016, pronunțate de aceeași instanță în soluționarea recursului promovat de recurenții B. și A.. Hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter irevocabil de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac. Prin recursul formulat, recurenții au atacat și încheierile din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 și 6 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care au fost respinse cererile de recuzare.

În acest sens, art. 34 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul. În speță, constatând că litigiul în cadrul căruia s-au ivit aceste incidente procedurale nu are prevăzută calea de atac a recursului, fiind vorba de o contestație în anulare soluționată în mod irevocabil, rezultă că nici recursul îndreptat împotriva acestor încheieri de respingere a cererilor de recuzare, nu are prevăzute calea de atac a recursului, fiind astfel inadmisibil. Față de cele ce preced, în raport cu dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții B. și A.. În ceea ce privește cererea formulată de intimata S.C.

C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. privind amendarea recurenților B. și A., pentru introducerea a nenumărate cereri vădit netemeinice, întemeiată pe art. 108 1 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o respingă ca neîntemeiată, apreciind că în speță nu sunt incidente dispozițiile legale evocate, întrucât recurenții nu au formulat pe rolul Înaltei Curți mai multe cereri vădit netemeinice în legătură cu acest dosar. Mai mult decât atât, recurenții au fost amendați de către Curtea de Apel Bacău, prin încheierile din 22 februarie 2017 și 6 martie 2017, pentru formularea succesivă a cererilor de recuzare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții B. și A. împotriva deciziei nr. 328/2017 din 10 martie 2017 și a încheierilor de recuzare din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 și 6 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Respinge cererea formulată de intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D., privind amendarea recurenților. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2017.