ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 616/2020

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă la 8 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Constanța la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei sale prin raportare la adeverința de salariu nr. 32865 din 2 octombrie 2017, eliberată de Spitalul Clinic Județean Constanța.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Prin sentința civilă nr. 2485 din 22 octombrie 2018, Tribunalul Constanța, secția I civilă a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța.

Împotriva sentinței primei instanțe, A. a declarat apel, prin care a formulat critici de netemeinicie și nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 92/AS din 12 februarie 2019, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins ca tardiv apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinței primei instanțe.

Împotriva deciziei instanței de apel, A. a declarat recurs, fără să indice în drept motivele de casare pe care își întemeiază recursul.

Intimata Casa Județeană de Pensii Constanța nu a depus întâmpinare la recurs.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 12 noiembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.

Numai recurenta-reclamantă a depus un punct de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Acțiunea are ca obiect recalcularea pensiei cuvenite reclamantei, fiind dedus judecății un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, "în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare".

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

De asemenea, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

În aplicarea acestor texte de lege, instanța supremă constată că obiectul acțiunii se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textele de lege anterior evocate exclud dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia civilă nr. 92/AS din 12 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 și art. 155 alin. (1)-(2) din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei instanței de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 92/AS din 12 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2020.