ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 41/2020

HOTĂRÂRE

15.01.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 41/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/2019 reclamanții având calitatea de judecători la Tribunalul București, Judecătoria Sectorului 2 București, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Sectorului 4 București au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București, să dispună reîncadrarea reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 9 aprilie 2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015), începând cu 1 decembrie 2015 și obligarea pârâților la plata în fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare.

Prin încheierea de la 17 aprilie 2019 instanța a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Dâmbovița, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 9 aprilie 2015 - 30 ianuarie 2016.

Prin sentința nr. 943 din 29 mai 2019, Tribunalul Dâmbovița a admis în parte cererea și a obligat pârâții la recalcularea indemnizațiilor reclamanților prin raportare la o valoare de referință sectorială (VRS) în cuantum de 484,18 RON începând cu 31 ianuarie 2016. A obligat pârâții la plata către reclamanți, începând cu 31 ianuarie 2016 și pentru viitor, a diferențelor de drepturi salariale dintre venitul calculat potrivit valorii de referință sectorială de 484,18 RON și venitul efectiv plătit, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și dobânda legală penalizatoare aferentă, până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Tribunalul București și Ministerul Justiției.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă la 10 iulie 2019, dosarul fiind repartizat aleatoriu completului LM 17 A II.

Prin încheierea de la 16 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă completul LM 17 A II a admis excepția de necompetență funcțională, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a apelurilor declarate de pârâții Tribunalul București și Ministerul Justiției în favoarea completurilor specializate ale secției, rămase competente să soluționeze litigii de muncă, urmare suspendării executării hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12/2019.

În pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că pricina dedusă judecății are ca obiect un litigiu de muncă, a cărui soluționare în primă instanță este de competența completurilor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale constituite la nivelul secțiilor civile ale tribunalelor. În ceea ce privește competența de soluționare a apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia analizată, instanța a constatat că, la nivelul său, aceasta revenea completurilor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției I Civilă.

S-a reținut că prin art. II din Hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Ploiești a aprobat propunerea Președintelui secției I Civilă, în sensul de a se repartiza cauze având ca obiect litigii de muncă tuturor secțiilor non-penale.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Ploiești a aprobat solicitarea Președintelui secției I Civilă și a propus Președintelui Curții de Apel Ploiești înființarea de completuri specializate în cadrul acestei secții, formate din toți judecătorii celor trei secții non-penale.

În baza acestei ultime hotărâri, Președintele Curții de Apel Ploiești a emis decizia nr. 47/2019, prin care a înființat completurile specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toți judecătorii secțiilor non-penale, menționate în anexa la Hotărârea nr. 12 din 22 mai 2019.

Prin sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019 și respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019 a aceluiași Colegiu.

Analizând efectele sentinței nr. 554 din 21 august 2019, instanța a apreciat că momentul procesual de stabilire a competenței este cel învederat expres de către legiuitor în art. 131 C. proc. civ., respectiv la primul termen de judecată din fața instanței de apel la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că apelul a fost repartizat completului nou înființat la un moment la care efectele hotărârilor Colegiului de Conducere nu fuseseră suspendate.

De asemenea s-a considerat că principalul efect al suspendării învederate îl constituie faptul că, la momentul analizei, dispozițiile suspendate ale hotărârilor de colegiu nu mai puteau produce efecte juridice, respectiv nu mai puteau fundamenta competența funcțională în materia litigiilor de muncă a completurilor nou înființate, cu judecătorii tuturor secțiilor non-penale.

Astfel, s-a concluzionat că prin suspendarea celor două hotărâri de colegiu, completurile nou înființate prin acestea în materia litigiilor de muncă au rămas fără fundament juridic, atât în ceea ce privește compunerea lor din judecătorii altor secții decât secția I Civilă, cât și sub aspectul competenței lor de a soluționa astfel de litigii.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluționare completului 13 A Civ.

Prin încheierea de la 9 decembrie 2019, pronunțată în același dosar, completul astfel învestit a admis, la rândul său, excepția de necompetență funcțională, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit. A constatat apariția conflictului negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 200 alin. (2) C. proc. civ., care, în temeiul art. 482 C. proc. civ., se aplică prin asemănare și în apel, la primirea dosarului repartizat aleatoriu, judecătorul va verifica, din punctul de vedere al specializării, dacă cererea este de competența completului sau a secției căreia i-a fost repartizată spre soluționare. Prevederile legale anterior menționate constituie o aplicare a principiului de drept unanim recunoscut în practica judiciară și în literatura de specialitate, potrivit căruia competența, fie ea generală ori jurisdicțională (materială ori teritorială) se apreciază în raport cu data sesizării instanței.

Instanța a mai reținut că apelurile declarate de pârâți au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Ploiești la 10 iulie 2019, și repartizate aleatoriu completului LM 17 A II, complet specializat în soluționarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, începând cu 1 iulie 2019, potrivit deciziei nr. 47 din 24 iunie 2019 a președintelui Curții de Apel Ploiești.

În ceea ce privește efectele sentinței nr. 554 din 21 august 2019 în cauză, instanța a reținut că suspendarea executării unui act administrativ reprezintă operațiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, producând efecte numai pentru viitor. Ca atare, efectele produse de Hotărârile Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019 și, respectiv, nr. 12 din 20 iunie 2019, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 47 din 24 iunie 2019 a președintelui Curții de Apel Ploiești, se mențin pe toată perioada cuprinsă între data adoptării acestora și data de 21 august 2019, câtă vreme acestea nu au fost anulate.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două completuri ale aceleiași secții a Curții de Apel Ploiești, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea completului inițial învestit al Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:â

Competența materială, procesuală și funcțională este reglementată de norme de ordine publică, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin decizia nr. 17/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 16 octombrie 2018, și poate fi analizată de instanța de judecată în intervalul procesual cuprins între momentul delimitat de art. 200 alin. (1) și art. 131 C. proc. civ.. În temeiul art. 200 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 482 C. proc. civ., completul de judecată își verifică competența la primirea dosarului repartizat aleatoriu. Rezultă din topografia art. 200 C. proc. civ., că acest aspect va fi analizat cu prioritate față de cerințele prevăzute la art. 194 - 197 C. proc. civ., deci chiar înainte de a proceda la verificarea cererii de chemare în judecată. Această reglementare a fost introdusă de legiuitor tocmai din nevoia practică de a invoca încă din faza scrisă o eventuală necompetență a completului sau a secției specializate, prin derogare de la regulile generale în materie stabilite de art. 130 C. proc. civ. și constituie o aplicare a principiului de drept potrivit căruia competența reglementată de dispoziții de ordine publică se apreciază în raport de data sesizării instanței.

În cauza de față, completul inițial învestit a procedat la verificarea propriei competențe și nu a uzat de prevederile art. 200 alin. (2) C. proc. civ., îndeplinind acte procedurale.

Cererea de apel a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploiești la 29 iulie 2019 și repartizată aleatoriu completului LM 17 A II, în temeiul art. II din Hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 și art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019.

Sentința nr. 554 din 21 august 2019 a fost pronunțată ulterior învestirii acestui complet, iar efectele sale - de suspendare a celor două hotărâri - se produc numai pentru viitor, întrucât cele două hotărâri în temeiul cărora cauza a fost repartizată aleatoriu completului LM 17 A II au fost suspendate, și nu anulate. Astfel, măsura dispusă prin sentința nr. 554 din 21 august 2019 nu își produce efectele și pentru trecut.

În ceea ce privește argumentul că, urmare a suspendării judecătorești expuse, prin decizia Președintelui secției I Civilă nr. 7 din 22 august 2019 completurile nou înființate au fost blocate de la repartizare, Curtea reține că acest aspect nu poate influența competența respectivului complet.

Repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 si 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție și nu poate fi modificată prin norme de organizare internă la nivel administrativ adoptate prin decizia președintelui de secție, iar competența completului astfel învestit nu poate fi afectată raportat la dosarele repartizate acestui complet anterior datei de 22 august 2019.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia competența reglementată prin dispoziții de ordine publică se apreciază în raport de data sesizării instanței, în considerarea principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția I civilă complet LM 17 A II, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.