ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 351/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 351/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Deliberând, în temeiul dispozițiilor art. 483 alin. (2) și art. 457 C. proc. civ., din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță reclamanta PREPOZITURA ORDINULUI CANONIC PREMONSTRATENS CU "HRAMUL SFÂNTUL ȘTEFAN PRIMUL MARTIR" din Promontoriul Oradea a chemat în judecată pe pârâții Statul Român reprezentat de Primăria Comunei Sânmartin și Ministerul Finanțelor Publice și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România solicitând ca aceștia să fie obligați să-i restituie impozitul nedatorat între anii 1946-1948 despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului pe care Ordinul l-a deținut în proprietate, să fie obligați pârâții să-i acorde măsuri compensatorii deoarece restituirea în natură nu mai este posibilă și fructele percepute în perioada când Ordinul a fost lipsit de exercițiul folosinței asupra imobilului lor, actualizat cu rata inflației din anul 1936, despăgubiri evaluate la valoarea de 5.000.000 euro.
Prin sentința civilă nr. 58/C din 30.03.2015, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. x/2014, s-a anulat ca netimbrată acțiunea formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfanțul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea cu sediul în Oradea, județ Bihor în contradictoriu pârâții Statul Român prin Primăria Comunei Sânmartin cu sediul în Sânmartin, județ Bihor, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, str. x, sector 5 și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România cu sediul în București, Calea x.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel PREPOZITURA ORDINULUI CANONIC PREMONSTRATENS CU "HRAMUL SFÂNTUL ȘTEFAN PRIMUL MARTIR" DIN PROMONTORIUL ORADEA.
Prin decizia civilă nr. 178/2016-A din 11.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Europene de Justiție cu întrebările preliminare formulate de apelanta reclamantă PREPOZITURA ORDINULUI CANONIC PREMONSTRATENS și, în consecință, a fost respinsă și cererea de suspendare a judecării cauzei. A fost admis ca fondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă PREPOZITURA ORDINULUI CANONIC PREMONSTRATENS CU "HRAMUL SFÂNTUL ȘTEFAN PRIMUL MARTIR" DIN PROMONTORIUL ORADEA prin mandatar A., în contradictoriu cu intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN PRIMĂRIA COMUNEI SÂNMARTIN, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și COMISIA SPECIALĂ DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILE CARE AU APARȚINUT CULTELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 58/C din 30.03.2015, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a anulat-o, fiind trimisă cauza aceleași instanțe spre rejudecare.
Împotriva deciziei civile nr. 178/2016-A din 11.02.2016 pronunțată de CURTEA DE APEL ORADEA, secția I civilă, a formulat recurs STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cerere ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recurentul invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. arătând că instanța de apel a anulat neîntemeiat sentința instanței de fond fără a ține seama de susținerile acestuia cu privire la excepția de netimbrare a acțiunii având în vedere că nu există un act normativ în vigoare care să prevadă scutirea reclamantei de la plata taxei judiciare de timbru.
Arată că instanța de fond nu trebuia să analizeze o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru întrucât aceasta nu a fost formulată.
Recurentul înțelege să reitereze și excepțiile invocate pe fondul cauzei respectiv, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția autorității de lucru judecat.
Înalta Curte, analizând recursul prin prisma motivelor invocate reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed.
Prin decizia atacată instanța de apel a admis apelul și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond pe considerentul că poziția părții reclamante, de combatere a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, exprimată oral în ședința publică din 26.01.2015, întregită cu argumentele aduse prin înscrisul din 23.03.2015, era calificabilă în condițiile statornicite de art. 152 din C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, ca fiind o veritabilă cerere de reexaminare.
Într-adevăr, contrar susținerilor recurentului, reclamanta a formulat, atât oral cât și în scris, critici împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Chiar dacă titulatura înscrisului nu este aceea de cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, din conținutul său rezultă în mod evident că reclamanta a înțeles să conteste taxa judiciară de timbru, astfel cum în mod corect a reținut instanța de apel.
Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, cerere care se soluționează de un alt complet prin încheiere definitivă.
Față de aceste dispoziții imperative, rezultă că s-a reținut în mod corect prin decizia atacată că cererea de reexaminare nu a fost analizată, motiv pentru care s-a impus admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea epuizării procedurii prevăzute de lege în întregul ei, procedură ce se impunea a fi urmată până la pronunțarea încheierii definitive reglementate de prevederile art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Recurentul a invocat art. 488 pct. 8 C. proc. civ. susținând că instanța a aplicat greșit legea deoarece reclamanta nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și nici nu a formulat o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Criticile sunt nefondate față de motivul admiterii apelului și anume existența cererii de reexaminare și neepuizarea procedurii prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013.
În ceea ce privește reiterarea excepțiilor invocate pe fondul cauzei acestea nu pot fi analizate în acest stadiu procesual ci vor fi avute în vederea odată cu rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
Față de considerentele reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI D.G.R.F.P. CLUJ NAPOCA - A.J.F.P. BIHOR împotriva deciziei civile nr. 178/2016-A din 11 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2017.