ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 715/2017

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu prevederile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, cum este și recursul în cauză, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, constată următoarele:

Cu referire la motivul de inadmisibilitate, Înalta Curte reține că art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Se constată că, invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., pârâtul A. a învestit instanța cu o cerere de recurs împotriva deciziei nr. 87/A din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin decizia nr. 87/A din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2013, a fost respins apelul formulat de A., în calitate de fost administrator al S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței nr. 105/05.02.2015 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, în dosarul nr. x/2013.

Prin sentința menționată a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului dl. C., ridicată în profitul acestuia de curator litis - d-na avocat definitiv D., ca neîntemeiată, s-a admis în parte acțiunea judiciară specială promovată sub auspiciile dispozițiunilor art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, așa cum a fost ea augmentată prin cererea de introducere în cauză și a unei alte persoane din 09.10.2014 - data certă a fax-ului - promovată de reclamantul lichidator judiciar "E." I.P.U.R.L. - practician în insolvență în numele și profitul insolventei Societatea "B."S.R.L. - societate în faliment, în contradictoriu cu pârâții dl. C. - reprezentat prin curator litis d-na av. definitiv D., respectiv dl. A., și, drept consecință:

S-a dispus angajarea răspunderii speciale, personale, materiale și în solidar pe seama pârâților dl. C. și dl. A. pentru prejudiciul cauzat insolventei prin fapte circumscrise dispozițiunilor art. 138 alin. (1) lit. a) și d) din Legea nr. 85/2006 aflate în concurs real în cuantum determinat de 74.943,97 RON.

Pârâții dl. C. și dl. A. au fost obligați să acopere prejudiciul cauzat insolvenței Societatea "B." S.R.L. Lunca Bradului prin plata sumei de 74.943,97 RON în beneficiul acesteia.

Pârâții dl. C. și dl. A. au fost obligați și la plata sumei de 400,00 RON reprezentând speze judiciare determinate de remunerația majorată cuvenită curatorului litis - d-na avocat definitiv D..

S-a dispus plata remunerației cuvenite curatorului litis - d-na avocat definitiv D. în cuantum majorat de 400,00 RON din averea debitoarei insolvent, iar în caz de lipsă de disponibilități din fondul special constituit potrivit dispozițiunilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 85/2006.

Înalta Curte reține că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanță sunt supuse numai apelului.

Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune prin care s-a solicitat aplicarea procedurii insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) al aceluiași articol "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".

Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.

Totodată, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificat prin punctul 3 din Lege nr. 76/2012, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".

În raport de dispozițiile legale evocate, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Așa fiind, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 87/A din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 87/A din 28 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 aprilie 2017.