ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 260/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Galați, secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 63/A, pronunțată la data de 12 aprilie 2018, a admis apelul declarat de pârâtul A. împotriva Sentinței civile nr. 1418/23.06.2017 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016; a schimbat în parte sentința apelată și, în rejudecare: a respins, ca nefondată, acțiunea civilă în pretenții; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, reclamantul Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice - prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 6 și pct. 8 ale art. 488 alin. (1) noul C. proc. civ., recurentul- reclamant a relevat, pe larg, situația de fapt în cauză, și a criticat decizia recurată ca fiind netemeinică și nelegală, în dezvoltarea motivelor de recurs susținând că, în rejudecare, instanța nu motivează în fapt și în drept motivele pentru care susținerile sale din cererea introductivă de instanță au fost înlăturate. De asemenea, nu rezultă din hotărâre ce anume a format convingerea instanței că, nu exista fapta ilicită de vânzare a imobilelor (apartamente) din construcția edificată de SC B. SRL și declararea în acte a unui preț mai mic decât cel real în scopul taxării tranzacției cu cota de TVA de 5%, în loc de 19% și prejudicierea bugetului de stat prin neînregistrarea în contabilitate a sumelor de bani în mod real încasate din tranzacții și a cotei de 14% TVA în scopul neplății sumei de 678.467 RON reprezentând TVA (260.510 RON), alte taxe, impozite și contribuții la bugetul de stat (417.954 RON).

Față de dispozițiile art. 248 alin. (1) Noul C. proc. civ., luând în examinare, cu prioritate, excepția nulității recursului declarat de recurentul- reclamant Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice - prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) Noul C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (...) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor(...)", textul impunând, așadar, ca o condiție de formă a recursului, menționarea motivelor de nelegalitate.

Alin. (3) al art. 486 Noul C. proc. civ. stabilește că, "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

În speță, recurentul-reclamant Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - reprezentat prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța nu s-a conformat exigențelor art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., nedezvoltând motivele de nelegalitate din art. 488 Noul C. proc. civ. pe care își întemeiază recursul, și nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 Noul C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul își exprimă nemulțumirile în legătură cu modul de soluționare a cauzei, fără ca acestea să fie încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ. Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Or, argumentația adusă în sprijinul criticilor formulate nu permite exercitarea controlului de legalitate din perspectiva motivelor de casare invocate, întrucât, în declarația de recurs, deși a indicat, în drept, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 Noul C. proc. civ., motivele de recurs formulate sunt imprecise și generale, remarcându-se caracterul nesistematizat și nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea deciziei atacate; recurentul nu arată în concret norma de drept încălcată de instanța de apel, și nici nu dezvoltă motive de nelegalitate în ce privește motivele invocate de instanța de apel la pronunțarea deciziei atacate, recurentul susținând doar că instanța nu a motivat în fapt și în drept hotărârea, sens în care, a făcut trimitere la probatoriu.

De asemenea, singura susținere a recurentului- reclamant din memoriul de recurs se referă la faptul că, în rejudecare, instanța nu motivează în fapt și în drept motivele pentru care susținerile sale din cererea introductivă de instanță au fost înlăturate și nu rezultă din hotărâre ce anume a format convingerea instanței că, nu exista fapta ilicită de vânzare a imobilelor (apartamente) din construcția edificată de SC B. SRL și declararea în acte a unui preț mai mic decât cel real.

Această critică nu poate fi considerată o critică susceptibilă de a fi încadrată în prevederile art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ., atâta timp cât nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, prin raportare la soluția pronunțată în apel și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, spre a face posibilă exercitarea controlului judiciar.

În cauză, recurentul-reclamant Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală- reprezentat prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța nu s-a conformat, așadar, dispozițiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 488 Noul C. proc. civ., întrucât, în cererea de recurs nu a dezvoltat vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ., criticile formulate vizează exclusiv aspecte de netemeinicie, neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurentul- reclamant nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ., nu se grefează pe conținutul hotărârii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv, aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice - prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța împotriva Deciziei civile nr. 63/A din 12 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2019.

GGC - GV