ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2364/2019

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2019 a fost respins recursul declarat de A. împotriva încheierii din 25 iunie 2019 pronunțate de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ în dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins cererea petentului A. de restituire a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, prin încheierea din 19 iunie 2018.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că petentul a achitat în apel taxa de timbru stabilită în urma soluționării cererii sale de reexaminare, iar încheierea din 19 iunie 2018 prin care i-a fost admisă cererea și s-a stabilit taxa la suma de 43,7 RON este definitivă.

Prin urmare, indiferent de aprecierile instanței de recurs, cele statuate prin încheierea din 19 iunie 2018 sunt obligatorii și nu mai pot fi puse în discuție în cadrul unei cererii de restituire. Așadar, sunt fără relevanță astfel trimiterile instanței de apel la taxa de timbru stabilită la fond, la neexercitarea căii de atac împotriva Încheierii nr. 4548 din 17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sau trimiterile recurentului la Încheierea nr. 9/2019 a Curții de Apel Craiova, singurul aspect esențial fiind achitarea taxei de timbru în conformitate cu cele dispuse prin încheierea definitivă de soluționare a cererii de reexaminare.

Cum petentul nu a achitat o taxă într-un cuantum mai mare decât cel stabilit prin încheierea din 19 iunie 2018, corect a apreciat instanța de apel că nu există un temei pentru restituirea taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei decizii, la data de 1 noiembrie 2019, recurentul A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova.

În motivare s-a arătat că, prin Încheierea nr. 9 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Craiova din dosarul nr. x/2017 s-a constatat că acțiunea revizuentului este guvernată de prevederile art. 29 (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, fiind admisă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru în procedura prealabilă în soluționarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 368/2018 din 18 decembrie 2018 a Tribunalului Mehedinți, în dosarul nr. x/2017.

Mai susține revizuentul că acest fapt este confirmat prin încheierea aceleiași instanțe din 5 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, prin care s-a admis restituirea taxei de timbru din recurs cu aceeași motivare.

Ca urmare, a formulat cerere de restituire a taxei judiciare din apel la Tribunalul Mehedinți, conform art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, însă în dosarul nr. x/2017 s-a statuat că datorează taxă de timbru, contrar celor menținute de Curtea de Apel Craiova.

În acest context s-a apreciat că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 509 (1) pct. 8 C. proc. civ., precum și dispozițiile art. 1341 C. proc. civ., întrucât este inadmisibil să achiți taxă judiciară de timbru la fond și apel și să fii scutit de plata acestora în recurs, în aceeași cauză, fiind astfel încălcat principiul echității, soluția fondului fiind pusă sub semnul întrebării.

La dosar au fost depuse concluzii scrise de către revizuent, prin care a fost invocată excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Craiova în soluționarea cererii de revizuirii.

Prin Decizia nr. 663/2019 din 27 noiembrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței materiale invocată de revizuentul A. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți, reținând incidența dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că revizuentul a invocat drept hotărâri definitive potrivnice, Decizia nr. 540 din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019 și Încheierea nr. 9 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Cererea de revizuire formulată de revizuent, înaintată inițial Curții de Apel Craiova a fost înregistrată și pe rolul Înaltei Curți, la 30 octombrie 2019.

Analizând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că excepția invocată este fondată pentru următoarele considerente:

Motivul de revizuire, invocat generic de revizuent, este art. 509 C. proc. civ., însă doar alin. (1) pct. 8 al acestui articol, poate fi supus atenției Înaltei Curți, care prevede că "revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

În speță, se constată că prin cererea de revizuire formulată în cauză, revizuentul a solicitat anularea Deciziei civile nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, apreciind ca fiind contradictorie cu Încheierea nr. 9 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr. x/2017, precum și cu încheierea din 5 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2017.

Verificând hotărârile evocate de revizuent, Înalta Curte constată că hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia civilă nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă a fost pronunțată în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respins recursul declarat de A. împotriva încheierii din 25 iunie 2019 pronunțate de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ în dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins cererea petentului A. de restituire a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, prin Încheierea din 19 iunie 2018, în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Mehedinți.

Hotărârile pretins contradictorii, respectiv Încheierea nr. 9 din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr. x/2017, avea ca obiect cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în procedura prealabilă, în vederea judecării recursului declarat împotriva Deciziei nr. 368/2018 din 18 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, iar încheierea din 5 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2017, avea ca obiect cererea de restituire a taxei de timbru în cuantum de 100 RON achitată de petent în vederea soluționării recursului declarat de recurentul A., împotriva Deciziei nr. 368/2018 din 18 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017.

În raport cu cele anterior evocate, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat, având în vedere că hotărârile evocate nu sunt potrivnice, acestea fiind pronunțate în același ciclu procesual și asupra unor cereri cu obiect diferit, instituite pentru alte premise. În funcție de premisele și obiectul specific, instanțele au analizat cererile cu care au fost investite, neputând fi vorba de aceeași cauză, chiar dacă circumscriem această cerință și situației în care nu se soluționează fondul unei cauze.

Mai mult, cu prilejul pronunțării Deciziei civile nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, instanța a cunoscut existența hotărârilor pretins contradictorii și respins relevanța lor în cauză.

Pentru aceste motive, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ.. Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată de revizuentul A. este inadmisibilă.

În ceea ce privește cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de revizuent, se constată că aceasta este neîntemeiată, în considerarea următoarelor:

Potrivit art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe de timbru se restituie după caz, integral, parțial sau proporțional la cererea petiționarului în anumite situații: când taxa plătită nu era datorată, când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal, când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale, etc.

În speță, petentul a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, stabilită pentru soluționarea dosarului nr. x/2019 al Înaltei Curți, taxa fiind menținută în sarcina sa, prin respingerea cererii de reexaminare, prin Încheierea din 3 decembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte, context în care urmează a fi respinsă ca neîntemeiată cererea de restituire a taxei judiciare de timbru.

Așa fiind, pentru toate argumentele în fapt și în drept care preced, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire și, în consecință, va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 540/2019 din 21 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Respinge ca neîntemeiată cererea de restituire a taxei judiciare de timbru.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2019.

GGC - MM